Magistraţi cercetaţi de Inspecţia Judiciară, în urma unei sesizări a Monitorului de Suceava

După procesul intentat de cotidianul nostru Inspectoratului General al Poliţiei Române ca urmare a refuzului de a ne fi comunicate date privind concursul organizat pentru funcţia de inspector-şef al poliţiei judeţene, date solicitate potrivit Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, proces câştigat la instanţa de fond de Monitorul de Suceava, am depus o nouă sesizare privind refuzul altor autorităţi de a da curs unei cereri de comunicare de informaţii publice.

Recenta sesizare îi vizează pe reprezentanţii Judecătoriei Rădăuţi şi ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi şi a fost trimisă către Consiliul Superior al Magistraturii.

Primii au refuzat să ne comunice un extras după o sentinţă dată într-un dosar, ceilalţi ne-au respins solicitarea de a transmite un extras cu situaţia de fapt reţinută într-o propunere de arestare preventivă, în baza căreia a fost încarcerat în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava un angajat al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

CSM:  „A fost sesizată Inspecţia Judiciară”

Răspunsul CSM a venit prompt, prin vocea purtătorului de cuvânt, judecătorul Daniela Pantazi: „În conformitate cu dispoziţia rezolutivă a preşedintelui CSM, domnul judecător Marius Badea Tudose, a fost sesizată Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări, singura instituţie care, potrivit competenţelor legale, poate stabili dacă există indiciile săvârşirii vreunei abateri disciplinare în cazul magistraţilor vizaţi prin solicitarea dumneavoastră”.

Purtătorul de cuvânt al CSM ne-a mai transmis că a luat legătura cu purtătorii de cuvânt şi conducerea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi şi a Judecătoriei Rădăuţi în vederea asigurării în viitor a transparenţei şi uniformizării modului de comunicare a informaţiilor de interes public în conformitate cu dispoziţiile Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media.

Cerere respinsă la Judecătoria Rădăuţi

La data de 4 iunie 2015 am trimis o cerere către Judecătoria Rădăuţi, prin care solicitam motivarea unei sentinţe date într-un dosar în care doi inculpaţi au fost achitaţi, unul pentru furt, celălalt pentru contrabandă.

Întrucât acuzaţiile ce le-au fost aduse de procurori în rechizitoriul prin care cei doi au fost trimişi în judecată au apărut la vremea respectivă în mass-media locală, inclusiv în cotidianul nostru, am considerat că se impune, pentru o corectă informare a cititorilor noştri, să arătăm şi considerentele pentru care cei doi inculpaţi au fost găsiţi nevinovaţi de judecătorul instanţei de fond.

Cererea noastră a fost întemeiată pe Legea 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, şi pe Ghidul CSM privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, care asigură, potrivit articolului 40, accesul jurnaliştilor, în baza unei simple cereri, la copii după sentinţe ale instanţelor de judecată, cu protecţia datelor având caracter personal şi eliminarea pasajelor referitoare la conţinutul unor probe dacă se consideră că prin divulgarea lor se încalcă dreptul la respectarea vieţii private sau se periclitează rezultatul cercetării judecătoreşti.

Există şi unele restricţii privind furnizarea unor astfel de informaţii (în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale etc.), restricţii care însă, în opinia noastră, nu pot fi puse în discuţie în cazul cererii respective, cu atât mai mult cu cât ea viza o sentinţă pronunţată de instanţa de fond, într-un dosar în care principalele acuzaţii erau de furt şi contrabandă. 

Tot în urma unor astfel de solicitări, am obţinut, aşa cum procedează jurnalişti din toată ţara, extrase după sentinţe, propuneri de arestări preventive, motivări ale unor măsuri preventive etc. de la diferite unităţi de parchet şi instanţe judecătoreşti, atât din judeţ, cât şi din ţară.

Purtătorul de cuvânt şi preşedintele Judecătoriei Rădăuţi ne-au respins cererea

De la Judecătoria Rădăuţi, însă, am primit un răspuns care contrazice Ghidul CSM: cererea ne-a fost respinsă, pe motiv că „până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpaţii beneficiază în continuare de prezumţia de nevinovăţie” (n.r. -dosarul se află în contestaţie pe rolul Curţii de Apel Suceava).

Considerând nejustificate argumentele prezentate de purtătorul de cuvânt al instanţei rădăuţene, judecătorul Mihaela Ursuliac, am trimis o reclamaţie administrativă, înaintată preşedintelui Judecătoriei Rădăuţi, George Octavian Ciobîcă.

Nici acest demers nu a avut succes, primind un nou refuz, răspunsul la reclamaţia administrativă fiind argumentat tot prin „respectarea prezumţiei de nevinovăţie”.

În situaţia dată, am constatat că sunt două ipoteze: fie cei de la Judecătoria Rădăuţi dau o interpretare proprie şi inedită Ghidului CSM, fie argumentele care au stat la baza refuzului cererii noastre sunt întemeiate şi atunci celelalte instanţe din ţară care au acceptat astfel de cereri au încălcat acea prezumţia de nevinovăţie a inculpaţilor. Pe acest din urmă considerent, însă, şi comunicatele de presă privind acuzaţiile aduse unor inculpaţi încalcă aceeaşi prezumţie.

Al doilea caz: Un angajat MAI arestat la cererea unor procurori care au refuzat să spună şi acuzaţiile 

Al doilea caz vizează o cerere făcută în cursul zilei de 1 iulie 2015 către Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi, cerere transmisă atât prin e-mail, cât şi pe numărul de fax al instituţiei, prin care solicitam un extras după propunerea de arestare făcută pe numele unui plutonier din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava, Paul Ciprian Zamă. Respectivul plutonier a fost arestat preventiv pe data de 30 iunie 2015 de Tribunalul Suceava. Informaţiile despre admiterea propunerii de arestare preventivă apăreau pe portalul instanţelor, însă nu ştiam care erau acuzaţiile concrete care i s-au adus jandarmului în cauză, motiv pentru care, aşa cum am procedat în multe situaţii similare întâlnite la alte unităţi de parchet, am trimis o cerere întemeiată pe Ghidul CSM la care făceam anterior referire, precizând că ne interesează doar situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpatului.  

Răspunsul l-am primit în aceeaşi zi, aşa cum solicitasem, motivat de faptul că intenţionăm să prezentăm acele informaţii într-un articol care urma să apară în ediţia din ziua următoare a cotidianului Monitorul de Suceava. Am aflat din răspunsul semnat de prim-procurorul militar al unităţii, Gheorghe Prelipcean, că ne-a fost respinsă cererea pe motiv că măsura de arestare preventivă nu a rămas definitivă, fiind în contestaţie la vremea respectivă la Curtea de Apel Suceava.

Astfel, ne-am trezit într-o situaţie inedită. Aveam un angajat MAI arestat, ale cărui nume şi prenume apăreau pe portalul instanţei de judecată, însă nu ştiam pentru ce anume a fost trimis respectivul după gratii, singurii în măsură să ne dea lămuriri - şi anume procurorii Parchetului Militar Iaşi – refuzând să ne comunice informaţiile solicitate, invocând argumente pe care nu le-am regăsit în Ghidul CSM.

Ne-a fost aprobată acreditarea pe care nu am solicitat-o

În schimb, am aflat din răspunsul primit de la unitatea de parchet de la Iaşi că ne-a fost aprobată cererea de acreditare (???). Culmea, nu cerusem nici o acreditare, mai ales că, potrivit aceluiaşi Ghid privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, pe care se pare că doar noi l-am citit, „furnizarea informaţiilor de interes public către reprezentanţii mass-media nu poate fi condiţionată de acreditarea acestora”.

Aşa că am cerut Consiliului Superior al Magistraturii să ne explice, în cazul în care consideră justificat răspunsul celor de la Parchetul Militar Iaşi, de ce la alte unităţi de parchet se pot elibera extrase după propunerile de arestare preventivă, la cererea jurnaliştilor, şi se pot emite chiar din proprie iniţiativă comunicate de presă, înainte ca măsura preventivă să rămână definitivă.