Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Deficitul de specialişti, în principal de psihologi şi psihoterapeuţi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţiei Copilului Suceava ar putea crea disfuncţii în evoluţia copiilor şi adulţilor din centrele de plasament şi centrele de recuperare. Din organigrama Protecţiei Copilului Suceava rezultă că în acest moment în instituţie îşi desfăşoară activitatea 50 de psihologi. Ar mai fi nevoie de încă nouă, însă Serviciul Resurse Umane a demarat procedura de organizare a concursului doar pentru patru. Primul lucru la care se gândesc în abordarea copilului instituţionalizat, susţin oamenii care lucrează în asistenţă socială, este acela de a-i oferi confort psihologic şi a-l face să depăşească situaţia dramatică pe care a trăit-o în urma abandonului, de a-i stimula resurse de vindecare interioară. Cu toate acestea, specialiştii care sunt în măsură să facă acest lucru, psihologi şi psihoterapeuţi, sunt destul de puţini în sistemul de stat, nu mai la Suceava, ci în întreaga ţară, sunt depăşiţi de numărul mare de cazuri problematice, nemotivaţi financiar şi de multe ori insuficient pregătiţi pentru a face faţă numărului de cazuri dificile cu care se confruntă zi de zi.
Tulburări de personalitate
Psihologul Cecilia Luca (Serviciul Management de Caz, Protecţia Copilului Suceava) ne-a spus că atunci când un copil se desparte de părinţii săi sau de persoanele apropiate din viaţa sa se produce un dezechilibru puternic cu consecinţe serioase la nivelul structurii de personalitate în formare. „Pe un astfel de teren carenţial din punct de vedere afectiv se poate dezvolta o personalitate cu dezvoltare dizarmonică caracterizată de elemente ca: tulburări de conduită, auto şi heteroagresivitate, instabilitate emoţională, impulsivitate, intoleranţă la frustrare, slab autocontrol al impulsurilor, tulburări de somatizare, afectarea sferei sociale, abilităţi sociale slab dezvoltate, relaţionare interpersonală conflictuală sau tendinţe spre izolare şi retragere socială”. Statisticile arată ca 80% din cazurile de abuz sau neglijare în anii copilăriei pot conduce la instalarea la vârsta adultului tânăr a unei tulburări de personalitate.
Repartizarea psihologilor pe centre de copii şi adulţi
Din cei 50 de psihologi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, în aparatul propriu sunt 18 psihologi, iar ceilalţi împărţiţi astfel: Servicii sociale pentru copii cu dizabilităţi/Centrul de recuperare neuro-psiho-motorie Blijdorp - O nouă viață Suceava - doi psihologi; Serviciul echipe mobile: Compartiment echipa mobilă Gura Humorului: un psiholog; Compartiment echipa mobilă Fălticeni: un psiholog; Compartiment echipa mobilă Siret: un psiholog; Centrul social cu destinaţie multifuncţională Gura Humorului: un psiholog; Servicii multifuncţionale pentru copilul aflat în dificultate Gura Humorului /Centrul de recuperare: trei psihologi; Servicii multifuncţionale de tip rezidenţial Suceava/ Modul de tip familial "Micul Prinţ": un psiholog; Casa de tip familial "Visătorii" Fundu Moldovei: un psiholog; Servicii pentru copilul aflat în dificultate Siret/Compartiment de recuperare neuro-psiho-motorie "Ama Deus": un psiholog; Centrul de recuperare pentru copii cu dizabilităţi/ T.S.A. şi psihoterapie Suceava: patru psihologi; Servicii de protecţie de tip familial pentru copii cu dizabilităţi/Compartiment de recuperare, Suceava: un psiholog; Servicii multifuncţionale pentru copilul aflat în dificultate Fălticeni: doi psihologi; Centrul de plasament "Mihail şi Gavril" Solca: un psiholog; Servicii sociale pentru adulţi cu handicap Suceava/Centrul de servicii de recuperare neuro-motorie pentru persoane adulte cu handicap(de tip ambulatoriu): doi psihologi; Centrul de recuperare şi reabilitare persoane cu handicap "O Nouă Viaţă" Siret/Casa Killybegs: un psiholog care deserveşte toate casele pentru adulţi cu dizabilităţi; Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Mitocu Dragomirnei: un psiholog; Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Zvoriştea: un psiholog; Centrul de recuperare şi reabilitare persoane cu handicap Pojorâta: un psiholog; Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Sasca Mică: patru psihologi; Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Costâna: un psiholog; Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică "O Nouă Şansă" Todireşti: un psiholog.
Problemele cu care se confruntă copiii sau tinerii din cadrul centrelor de plasament
Pentru că sunt mai puţini decât necesarul minim, de multe ori psihologii lucrează cu câteva persoane recomandate de colegii care răspund de centrul respectiv, cazuri mai grave, fără a cunoaşte situaţia în ansamblu, fără a avea timp să stea de vorbă cu fiecare beneficiar. În multe cazuri, sarcina de a veni în sprijinul copiilor sau adulţilor cu dizabilităţi revine unui medic, de regulă psihiatru, care le prescrie bolnavilor tratamente medicamentoase, pentru a-i calma sau a-i ţine într-o stare de „linişte”, deşi ei ar avea nevoie şi de consiliere psihologică, pentru a se cunoaşte traumele care au determinat tulburările de comportament. Problemele cele mai cunoscute cu care se confruntă copiii sau tinerii din cadrul centrelor de plasament sau caselor de tip familial sunt în primul rând lipsa legăturii cu familia sau legătura deficitară cu părinții, integrarea școlară și socială, teama de necunoscut și în privința stabilității viitorului, mai ales la împlinirea vârstei de 18 ani. Psihologul Daniela Ştefănescu, de la Servicii Multifuncţionale pentru Copilul aflat în Dificultate Gura Humorului, a explicat că depăşirea problemelor şi traumelor presupune parcurgerea mai multor etape, „înţelegerea situaţiei în care se află, acceptarea, oferirea unui sens filmului existenţial particular, căutarea soluţiilor şi activarea resurselor personale - valorizarea punctelor tari. Pentru aceasta copiilor şi tinerilor li se oferă suport şi sprijin, consiliere, terapii specifice, psihoeducaţie şi îndrumare”.
Purtătoarea de cuvânt a DGASPC Suceava: „cel mai bun psiholog este familia”
Din cei peste 21.000 de suceveni încadraţi într-o categorie de persoană cu handicap (circa 19.000 de adulţi şi 2.000 de minori), înregistraţi în evidenţele Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava, circa 800 de adulţi şi 1.300 de copii sunt internaţi în centre sociale şi beneficiază de serviciile unui psiholog sau psihoterapeut. Nicoleta Daneliuc, purtătoarea de cuvânt a DGASPC Suceava, ne-a spus că „cel mai bun psiholog este familia”. „Mergeţi în orice centru de copii sau adulţi, unde se presupune că au parte de servicii specializate, psiholog, asistent social, psihoterapeut şi să vedeţi că de cum intri pe poarta centrului, beneficiarii te vor întreba când vine familia lor în vizită, când îi va lua acasă...”. Purtătoarea de cuvânt a punctat din nou faptul că nu trebuie încurajată internarea copiilor şi bătrânilor în centre sociale, ci îngrijirea lor la domiciliu, în familie. În grija statului ar trebui să ajungă doar cazurile foarte grave, unde există disfuncţii în familia copilului sau adultului bolnav, unde primăria a făcut tot ce a fost omeneşte, dar persoana respectivă a rămas în continuare în situaţie de risc. „Pentru un beneficiar internat într-un centru, statul cheltuieşte lunar circa 2.000 de lei. Dacă s-ar dezvolta mai mult serviciile socio-medicale la nivelul comunităţii, părinţii copiilor cu dizabilităţi ar avea un sprijin, ar avea cui se adresa şi ar învăţa cum să facă faţă creşterii unui copil cu handicap. Cheltuielile ar fi mult mai mici. Statul nu poate să-i ia pe toţi copiii în grija sa şi asta nici nu este o soluţie. Soluţia este ca toţi copiii să crească lângă părinţii lor, în familie, bătrânii să îşi trăiască ultimii ani din viaţă în casa lor, îngrijiţi de copii, de nepoţi, înconjuraţi de dragoste. Aşa trebuie să gândim, dacă nu vrem să le creăm o durere şi mai mare ca aceea cauzată de boală”, a completat Nicoleta Danliuc.
