Trei arhierei, un sobor de 137 de preoţi şi peste 3.000 de pelerini, prezenţi ieri la Mănăstirea Putna

Cea mai importantă ctitorie a Sfântului Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna, locul unde este mormântul marelui voievod, un adevărat „altar al credinţei”, unde nu se stinge niciodată candela, a devenit ieri neîncăpătoare pentru cei peste 3.000 de pelerini care au ales să participe la Sfânta Liturghie oficiată de mai mulţi ierarhi, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, ÎPSPimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, ÎPS Irineu, Episcop de Orsk şi Gai (Federaţia Rusă), Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, împreună cu un sobor impresionat de 137 de preoţi.

Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a spus că doar în anul 2004, când s-au împlinit 500 de ani de la moartea Voievodului Ştefan cel Mare, au fost mai mulţi preoţi slujitori la Putna, adică un sobor de 157 de preoţi, în timp ce pe 3 septembrie 1469, la slujba de sfinţire a Mănăstirii Putna, au participat la Sfânta Liturghie 64 de preoţi. Stareţul Mănăstirii Putna a spus că printre invitaţi se află preoţi şi ierarhi din ţară, dar şi din Ucraina, Republica Moldova, Grecia, Rusia, pentru că „Voievodul Ştefan cel Mare a rămas în mintea şi inima urmaşilor”. Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic a completat că la manifestarea religioasă de ieri ar fi trebuit să participe şi ÎPS Meletie, Arhiepiscopul Cernăuţiului, dar acesta nu a putut obţine viza în timp util şi nu a putut ajunge la Putna.

La rugăciune

Oameni de toate vârstele, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în costume populare, purtând în mâini steaguri tricolore, veniţi din localităţi apropiate, dar şi din Bucovina de Nord şi din Basarabia, au păşit cu evlavie şi nădejde pe poarta mănăstirii, încă de la primele ore ale dimineţii, în sunet de clopote, pentru a aduce prinosul lor de credinţă Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Cei mai mulţi au trecut mai întâi pe la mormântul lui Ştefan cel Mare, şi-au aplecat genunchii cu smerenie şi au spus o rugăciune, apoi au participat la Sfânta Liturghie oficiată în curtea mănăstirii. „Altarul” pe care ierarhii şi preoţii au oficiat Sfânta Liturghie, o scenă frumos îmbrăcată în cununi de cetină de brad şi buchete de flori, scenă în spatele căreia „străjuiau” icoana Sf. Ştefan cel Mare, a Maicii Domnului, a Domnului Iisus Hristos, a Sf. Ioan Botezătorul şi a Sf. Daniil Sihastrul, pictate în atelierele Mănăstirii Putna, a fost însufleţit de cântările bisericeşti şi de cuvintele de învăţătură rostite de ierarhii invitaţi. În timpul Liturghiei, un diacon a fost hirotonit preot şi un ipodiacon a fost hirotonit diacon. Rugăciunile „Crezul” şi „Tatăl nostru” au fost rostite de întreaga mulţime de credincioşi, la îndemnul preoţilor slujitori. Parcă toate au tăcut, şi păsările, şi vântul, şi gândurile, pentru a lăsa glasul pelerinilor să înalţe rugăciuni spre cer.

ÎPS Calinic i-a îndemnat pe pelerini să poarte cât mai des costumul popular

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, care a publicat şi o carte despre voievodul Ştefan cel Mare. Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului le-a povestit credincioşilor aflaţi ieri în curtea Mănăstirii Putna că în urmă cu 50 de ani, „am intrat în curtea mănăstirii, de Sf. Maria, şi când am văzut toată lumea din curte îmbrăcată în costume populare moldoveneşti, am crezut că mă aflu într-o seră cu flori. Eu, împreună cu grupul cu care eram, împreună cu un profesor, purtam <haine nemţeşti>, cum se spune. Nu am îndrăznit să stric frumuseţea acelui loc şi nu am mai intrat în curte. Niciodată, la nici o mănăstire, nu am văzut atâta lume îmbrăcată în costume populare ca atunci. Erau ca îngerii lui Dumnezeu”. ÎPS Calinic i-a îndemnat pe pelerini să poarte cât mai des costumul popular, „un veşmânt care se potriveşte românului”. „Să ne întoarcem la vestimentaţia pe care au purtat-o strămoşii. Să scoatem costumele din lăzile vechi, să avem grijă să nu slăbim credinţa, mamele să le pună pruncilor nume de Ştefan, iar, la final, să-l rugăm pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare să ne fie ocrotitor, să-l rugăm să nu ne părăsească, să nu se uite aspru la noi”, a mai completat ÎPS Calinic.

Printre pelerini

ÎPS Irineu, Episcop de Orsk şi Gai (regiunea Orenburg, Federaţia Rusă),născut în Republica Moldova, a spus că este foarte onorat pentru că a fost invitat anul acesta la Mănăstirea Putna, pe 2 iulie, când s-au împlinit 511 ani de la moartea voievodului Ştefan cel Mare. Episcopul de Orsk şi Gai le-a oferit câte un dar simbolic ÎPS Pimen şi părintelui Arhimandrit Melchisedec Velnic.

Sfântul Ştefan cel Mare, „apărător al existenţei române”, care a lăsat omenirii „cel mai mare şi cel mai scump Testament din lume”, cel care „a respins eresurile” şi căruia „nu-i vom ajunge noi nici la genunchi, niciodată”, după cum a spus, la Putna, ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, a adunat şi în acest an mii de credincioşi, „apărători ai altarului dreptei credinţe”.

Printre pelerini l-am întâlnit pe Casian Grigore, în vârstă de 67 de ani, venit din judeţul Neamţ special să se închine la mormântul voievodului Ştefan cel Mare. „Am ajuns miercuri seară la Putna şi m-am cazat la un localnic. Joi dimineaţă am fost printre primii care au sărutat piatra de mormânt a voievodului Ştefan. Mi-am făcut un obicei să vin la Mănăstirea Putna şi pe 2 iulie şi pe 15 august, la Adormirea Maicii Domnului, pentru că simt că aici eşti mai aproape de Rai. Nu glumesc. Aţi văzut cum păsările zboară deasupra codrilor? Doar rugăciune, doar smerenie... Nu poţi să nu iubeşti acest loc”, s-a destăinuit bărbatul.

O altă credincioasă, Maria Surdu, în vârstă de 51 de ani, din Botoşani, ne-a spus că a venit la Putna „pentru că şi părinţii mei veneau mereu, mai ales de Sf. Maria şi se cunoştea mult în casă. Parcă era mai mult spor, mai multă înţelegere. Eu sunt văduvă şi nu am pe nimeni. Mi-a rămas doar credinţa în Dumnezeu, pentru că sunt şi bolnavă, pensionată şi nu am de la cine cere ajutor”.

Parada şi onorurile militare

Ca în fiecare an, parada şi onorurile militare au constituit un moment special al zilei. Imnul României, „Deşteaptă-te, române!”, Imnul Eroilor: „Presăraţi pe-a lor morminte, ale laurilor foi. / Spre a fi mai dulce somnul, fericiţilor eroi...” sau cântecul „Treceţi, batalioane române, Carpaţii” au creat o stare de emoţie şi au trezit adevăratul patriotism în fiecare participant la sărbătoarea Putnei. Când fanfara Primăriei Suceava a interpretat piesele patriotice, credincioşii s-au adunat cât mai aproape de aleile din curtea mănăstirii pentru a urmări programul de depunere de coroane la mormântul Sfântului Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna şi au bătut din palme în semn de respect.

Au depus coroane de flori reprezentanţi ai instituţiilor locale şi judeţene, ai Prefecturii Suceava, ai Consiliului Judeţean Suceava, ai Primăriei Putna, ai Primăriei Suceava, reprezentanţi ai partidelor politice. Arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, care este şi exarh administrativ al mănăstirilor din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor, le-a mulţumit arhiereilor şi invitaţilor veniţi din ţară, dar şi de peste hotare, oficialităţilor, pentru participarea la evenimentul de la Putna, tuturor celor care „îl simt pe Ştefan cel Mare în mijlocul lor”.

La sărbătoarea Putnei au fost prezenţi prefectul Sucevei, Constantin Harasim, subprefectul Atanasă Nistor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, primarul Sucevei, Ion Lungu, primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă, deputaţii PNL Ioan Balan, Sanda-Maria Ardeleanu, Alexandru Băişanu, precum şi şefii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava şi Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava.