Plutonier la Jandarmi, arestat pentru că falsifica documente, încasa banii din amenzi şi dădea informaţii despre controalele colegilor lui

Un plutonier din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Suceava a fost arestat marţi seară de Tribunalul Suceava, fiind acuzat de un şir întreg de infracţiuni, în principal că împărţea amenzi în stânga şi-n dreapta, iar banii şi-i băga în propriul buzunar.

Potrivit unui comunicat al Direcţiei Generale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, Paul Ciprian Zamă, în vârstă de 30 de ani, din Dolheşti, a ajuns în spatele gratiilor pentru 14 infracţiuni de abuz în serviciu, 12 fapte de fals intelectual şi o infracţiune de folosire în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii unui folos necuvenit.

Reţinut pentru 24 de ore, plutonierul Zamă, care este angajat al subunităţii de jandarmi de la Dolhasca, a fost dus marţi în faţa judecătorilor Tribunalului Suceava, fiind arestat preventiv pe o perioadă de 30 de zile.

Percheziţii acasă la jandarm şi la sediul Jandarmeriei Dolhasca

Potrivit comunicatului remis de ofiţerii anticorupţie, ilegalităţile comise de către plutonierul Zamă au fost sesizate chiar de conducerea Jandarmeriei Suceava, în luna aprilie a acestui an, cercetările fiind preluate de DGA Suceava, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Suceava.

Joia trecută, anchetatorii au făcut două percheziţii domiciliare, una acasă la   Paul Ciprian Zamă, cealaltă la locul acestuia de muncă, respectiv la sediul subunităţii de jandarmi din Dolhasca, de la ambele adrese fiind ridicate bunuri şi înscrisuri relevante în cauză.

Conform reprezentanţilor DGA Suceava, în perioada 2014-2015, plutonierul Zamă „şi-a încălcat în mod repetat atribuţiile de serviciu în scopul obţinerii atât pentru sine, cât şi pentru alţii de foloase necuvenite”.

Tânărul jandarm este acuzat că a falsificat înscrisuri din lucrările ce i-au fost repartizate spre soluţionare în scopul nesancţionării unor contravenţii şi a măsluit procese verbale de contravenţie, urmărind însuşirea ilegală a amenzilor aplicate (uneori eliberând chitanţe justificative în fals).

De asemenea, plutonierul Zamă a fost pus sub învinuire şi pentru că ar fi divulgat informaţii despre controalele organelor de poliţie şi jandarmerie cu privire la acţiuni de combatere a braconajului piscicol pe râul Siret.

Anchetatorii au beneficiat de sprijin în realizarea investigaţiilor şi din partea lucrătorilor din cadrul structurii centrale a DGA şi Departamentului de Informaţii și Protecţie Internă (DIPI).

Îşi făcuse buzunarele „trezorerie”

Anchetatorii susţin că jandarmul Zamă a amendat mai multe persoane din Dolhasca sub diferite pretexte, iar după ce le-a adus la cunoştinţă că au fost sancţionate contravenţional, le-a spus că pot să-i dea lui banii de amendă, motivând că are drum la Fălticeni şi se duce la Trezorerie să achite el contravenţiile.

Numai că, arată ofiţerii anticorupţie, jandarmul şi-a băgat banii în buzunar, iar contravenienţilor le-a spus tot felul de minciuni, uneori dându-le chipurile chitanţe de la Trezorerie, în realitate chitanţe scrise de mâna lui.

Unora le-a dat avertisment, susţin sursele noastre, însă, profitând de naivitatea acestora, le spunea că au de plătit 100-200 de lei.

Într-un caz, arată anchetatorii, i-ar fi spus unui sătean că trebuia să-şi facă plafonul la amenzi şi că îi dă o amendă de 100 de lei, din care el plăteşte jumătate, contravenientul jumătate.

Au ieşit la lumină cazuri de persoane care s-au trezit cu amenzi de plătit, deşi în realitate nu au fost amendate de plutonierul Zamă, totul fiind, în scenariul conturat de procurori, falsuri ordinare ale tânărului angajat al Jandarmeriei Suceava.

Jandarmul „model”. Aplana scandalurile din pix şi împăca părţile doar pe hârtie

Jandarmul Zamă avea atribuţii şi pe cercetare penală şi primea spre soluţionare dosare cu reclamaţii din sfera de competenţă a Jandarmeriei, în special agresiuni şi fapte de tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Una dintre părţile implicate într-un astfel de dosar, un bărbat care avea un conflict cu propriul frate, a aflat de exemplu că plângerea sa a fost soluţionată, după ce s-ar fi împăcat cu partea adversă. Numai că reclamantul nu ajunsese la o înţelegere cu fratele său, cu care se afla în continuare într-o stare conflictuală. Mai mult, a rămas cu gura căscată când a văzut o declaraţie dată în numele său, prin care îşi cerea scuze de la frate şi arăta că nu mai are nici o pretenţie de la acesta.

Declaraţia respectivă a fost trimisă la o expertiză grafologică, constatându-se că scrisul aparţine chiar plutonierului Paul Ciprian Zamă.   

Nu e singurul caz de acest gen, şi alte reclamaţii de agresiuni fiind „aplanate” tot din pix de tânărul subofiţer la jandarmi.

Braconieri de pe Siret, anunţaţi de controale de „braconierul” în uniformă de jandarm

Una dintre acuzaţiile pentru care plutonierul Zamă a ajuns într-o celulă de la subsolul poliţiei judeţene este şi aceea că tânărul jandarm îi anunţa pe braconierii de pe râul Siret, din zona Dolhasca, când erau controale de combatere a braconajului piscicol.

Sursele noastre povestesc despre un astfel de control petrecut chiar luna trecută, când forţe mixte ale Poliţiei şi Jandarmeriei au descins în zona râului Siret, însă nu au găsit nici urmă de braconier.

Iar cel care ar fi dat informaţia că „vine garda” ar fi fost jandarmul Zamă. Asta, în condiţiile în care - se precizează în comunicatul DGA -  „chiar el practica acest gen de activitate în perioada de prohibiţie, utilizând instrumente interzise la deţinere (plase monofilament, harpoane etc.)”.

Numeroşi oameni s-au plâns că i-au împrumutat bani jandarmului şi nu au mai văzut nici un leu înapoi

Ieri, cercetările continuau la Dolhasca, anchetatorii încercând să stabilească întreaga activitate infracţională a tânărului jandarm.

Din informaţiile pe care am reuşit să le mai aflăm despre acest caz, plutonierul Zamă este acuzat că ar fi luat şi bani împrumut, fără să mai dea înapoi nici un leu.

Şi nu sunt unul, doi păgubiţi, ci zeci, susţin sursele noastre. Nefiind însă o faptă penală, oamenii au fost îndrumaţi să se adreseze instanţelor de judecată, în încercarea de a-şi recupera datoriile.

Cât despre sumele împrumutate, acestea variau de la 100 de lei la 500 de euro.