La câteva luni după ce un tânăr în vârstă de 31 de ani, din Broşteni, a scăpat doar cu un an de închisoare cu suspendare după ce a fost trimis în judecată pentru că a lovit un agent de poliţie cu o rangă în cap, victima intervenind la un apel prin 112, un alt inculpat într-un dosar de ultraj a scăpat fără nici o zi de închisoare la propriu.
Emanuel Motrescu (25 de ani), din Straja, a fost trimis în judecată în octombrie 2014 de procurorii de la Rădăuţi, fiind acuzat că a agresat doi poliţişti de la Rutieră, unul dintre agenţi fiind lovit cu o piatră în faţă şi atacat cu propriul spray iritant-lacrimogen.
Poliţiştii bătuţi au fost nevoiţi să se retragă la maşina de serviciu
Toată povestea s-a petrecut pe 20 septembrie 2014, după ce un echipaj al Poliţiei Rutiere de la Vicovu de Sus a observat în trafic două maşini suspecte, ai căror şoferi circulau cu viteză şi au virat brusc când au văzut maşina de poliţie, refuzând să oprească la semnalele regulamentare ale oamenilor legii.
După o urmărire de aproximativ cinci kilometri, poliţiştii l-au găsit pe unul dintre suspecţi, Emanuel Motrescu, în apropierea casei sale, tânărul având permisul reţinut, cu dreptul de a conduce suspendat, după ce fusese implicat anterior într-un alt eveniment rutier.
În momentul în care cei doi agenţi s-au dus să-l ia la întrebări, tânărul, aşa cum se arată în rechizitoriul procurorilor, a devenit violent.
Emanuel Motrescu, reiese din actele înaintate instanţei de judecată, a luat o piatră de jos şi simula că o va arunca spre poliţişti, motiv pentru care unul dintre agenţi a folosit spray-ul iritant-lacrimogen din dotare, încercând să-l imobilizeze pe suspect. Acesta din urmă, acuză procurorii, l-a lovit cu piatra în faţă pe poliţist, în urma loviturii agentul scăpând jos spray-ul respectiv. Emanuel Motrescu a ridicat spray-ul şi a pulverizat mai multe jeturi înspre agentul de la Rutieră. A intervenit celălalt poliţist, mai arată procurorii, care a reuşit să-i pună cătuşele doar la o mână suspectului, fiind împiedicat de rudele inculpatului, o soră de-a acestuia trăgându-l de uniformă pe agent.
În acea ambuscadă, Emanuel Motrescu s-a smucit, lovindu-l cu pumnul în piept pe cel de-al doilea poliţist.
Înconjuraţi de rude ale tânărului suspect, poliţiştii au fost nevoiţi să-i scoată cătuşele şi să se retragă la maşină.
Procurorii susţin că odată eliberat de cătuşe, inculpatul a luat un par de lemn de aproximativ trei metri cu care a încercat să îi lovească de la spate pe poliţişti, fiind oprit în ultima clipă de una dintre persoanele din tabăra acestuia.
Audiat de anchetatori, Emanuel Motrescu a negat acuzaţiile ce i se aduc, susţinând că nu el s-a aflat la volanul vreuneia dintre cele două maşini urmărite, ci un anume „Vasile”, a cărui identitate nu o cunoaşte, şi că nu i-a agresat pe cei doi agenţi de poliţie.
Ulterior, Emanuel Motrescu a fost arestat preventiv, după câteva luni măsura fiindu-i înlocuită cu cea a arestului la domiciliu.
Decizii diferite. Judecătoria Rădăuţi l-a trimis la închisoare, Curtea de Apel Suceava i-a dat cu suspendare
Dosarul a ajuns în primă instanţă la Judecătoria Rădăuţi, iar aici, pe 12 martie 2015, judecătorul a decis condamnarea tânărului din Straja la trei ani şi patru luni de închisoare.
În contestaţie, la Curtea de Apel, Emanuel Motrescu avea să scape însă de închisoare. La mijlocul acestei luni, magistraţii au decis desfiinţarea în parte a sentinţei Judecătoriei Rădăuţi, şi condamnarea acestuia la plata unei amenzi de 4.000 de lei şi la trei ani de închisoare, cu suspendare.
Judecătorii de la Curte au fixat un termen de încercare pe o perioadă de trei ani, inculpatului fiindu-i impuse mai multe obligaţii, printre care şi aceea de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, respectiv la Primăria Straja sau la Primăria Rădăuţi.
(30 iun 2015, 12:59:08
a) Că ideea de justiție nu începe și nu se isprăvește cu bordelul de pe Călărași 12 sau cu vespasiana de pe Unirii 64;
b) Rechizitoriile întocmite în maniera pășunismului judiciar la Magna Vespasiana, confirmate prin sentințe pronunțate de niște sclavi și liberți de la Judecăcătorie, au, în general, valoare de întrebuințare unică și igienică.
La timpul potrivit, când această presă cu lanț, zgardă și botniță, prezenta în mod UNILATERAL doar varianta propusă și manufacturată e organele de represiune și de forță ale statului, unii idealiști inconștienți încercau să prezinte și varianta celeilalte părți, varianta presupușilor „agresori”. Agresori isvorâți doar în ideea, mintea și intenția milițienilor și a procurorilor direct implicați în manufactură, sau a altor bouleni bugetari ieșiți să-și împrăștie online înfiorătorul agramatism și crâncena incultură.
La vremea respectivă, unii postaci bine informați erau chiar în legătură directă cu fratele celui acuzat, frate care, atât de terorizat și marcat era de evenimente încât abia putea să scrie 2-3 propoziții clare prin care să explice ce s-a întâmplat acolo.
NU a contat absolut deloc atenționarea din comentarii ce prezenta și punctul de vedere AL CELEILALTE PĂRȚI implicate în eveniment.
În opinia jurnaliștilor cu zgardă și botniță, ideea de justiție înseamnă a repeta, cu copy-paste, comunicatul Inspectoratului Județean de miliție, comunicat în care erau inserate toate făcăturile, toate omisiunile, toate strâmbăturile faptice și toate probele fabricate de milițieni.