Marcel Porof, omul împlinit prin profesia de dascăl

Marcel Porof, de la Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni, este un om împlinit prin meseria de dascăl. Este la catedră de 26 de ani, timp în care a încercat să câştige încrederea şi prietenia fiecărei generaţii de elevii. Iar „prietenii” l-au răsplătit cu mii de voturi, sufragii care l-au plasat pe a doua poziţie în Liga profesorilor excepţionali.

O ligă care își propune recunoașterea meritelor cadrelor didactice care onorează, prin rezultatele și implicarea lor, nobila misiune de formator, de dascăl, de mentor.

Marcel Porof predă geografia la colegiul fălticenean din anul 1991, iar din 1994 este coordonatorului Cercului de geologie şi ecologie de la Clubul Copiilor Fălticeni, acolo unde este şi director.

Este extrem de modest atunci când vine vorba despre reuşitele sale, însă mândru când vorbeşte despre performanţele copiilor săi de la clasă.

Într-un singur an şcolar, 2014-2015, elevii lui Porof au bifat mai multe succese decât au alţi profesori cu elevii lor într-o viaţă petrecută la catedră.

Sub coordonarea sa, Lorena Davidel, elevă în clasa a XII-a, se pregăteşte pentru Olimpiada Internaţională de Geografie, competiţie care se va desfăşura pe 11 august 2015, la Moscova.

Tot în grija sa este şi Dimitrie Călin Cielecki, cel care va reprezenta România la una dintre cele mai mari expoziţii de inventică şi cercetare din Europa adresată tinerilor. Evenimentul va avea loc în Belgia, iar Dimitrie va prezenta o casă ecologică, total independentă energetic, special gândită pentru arealul fălticenean.

Tot în anul şcolar care tocmai s-a încheiat, sub îndrumarea lui Marcel Porof, Ana Maria Cotun, bobociţă de clasa a IX-a, a obţinut premiul I la Olimpiada Naţională de Geografie. Iar lista poate continua cu alte nume ale unor elevi merituoşi, distinşi cu premii în cadrul unor conferinţe, sesiuni de comunicări şi concursuri naţionale.

„Ăsta a fost suportul şi impulsul permanent. Copiii. Au fost momente în care am vrut să renunţ sau să las locul, dar, din fericire, nu m-au lăsat ei. Nu ai cum să-i refuzi când vezi că sunt atraşi de această disciplină, că pun pasiune. Nu cred că vreunul dintre ei îşi doreşte o carieră în geografie, totul este din pasiune”, mărturiseşte profesorul.

Iar una dintre cele mai mari împliniri ale sale estecând elevii vin la el să-i pună întrebări, când sunt interesaţi şi curioşi.

„Încerc să-i atrag pe copii, să înveţe geografie de plăcere, de exemplu îmi vine greu să-l pedepsesc pe copil prin note pentru că nu a învăţat într-un anumit moment. Nu vreau să aibă frică de note, relaţia este mai mult de colaborare. Iar atunci când elevul vine la tine şi îţi cere, atunci simţi că ai realizat ceva ca profesor. Dacă mergi doar tu la el, îl pisezi, îi propui, nu merge”, spune Porof, menţionând că rezultatele elevilor săi sunt „ca pâinea care hrăneşte”.

Iar de-a lungul carierei sale rezultatele nu au fost puţine. Doar în perioada 2008-2012, prin elevii săi, profesorul a obţinut trei medalii, dintre care una de aur, la Olimpiada Internaţională de Geografie.

Despre „ştiinţa ştiinţelor”

Despre geografie, Marcel Porof spune glumind că este „ştiinţa ştiinţelor”. „Poţi învăţa matematică atât cât e nevoie, fizică atât cât e nevoie să-ţi explici fenomenele şi aşa mai departe”, spune dascălul. Iar elevii săi îl aprobă, dat fiind faptul că au ajuns să îndrăgească mult această disciplină.

„Domnul profesor este un dascăl minunat, unul dintre primii profesori care mi-au arătat că orice se poate realiza prin voinţă şi implicare, invitându-mă încă din clasa a V-a să particip la diverse proiecte de mediu. Domnul profesor, pe lângă materia predată la clasă, este deosebit de interesat de o dezvoltare durabilă a societăţii, realizează o adevărată cercetare ştiinţifică cu elevii săi”, afirmă Dimitrie Călin Cielecki.

De cealaltă parte, Lorena Davidel spune că au fost zile în caredascălul le-a fost alături de dimineaţa până seara. Şi asta pentru că are un talent în a nu pleca de lângă ei până când fiecare capitol nu e bine pus la punct.

„Dumnealui munceşte alături de mine. Eu sunt o persoană mai curioasă, mai insistentă, iar de fiecare dată când îl solicit nu a zis niciodată nu. Au fost zile în care stătea de dimineaţă până seară şi îmi explica anumite capitole, anumite lucruri care mai trebuiau însuşite. Ne determină să ne placă geografia”, spune Lorena.

„Perseverenţă”, „ambiţie”, „înţelepciune”, „amuzant” sunt cuvintele prin care îl caracterizează olimpicii lui din acest an, tineri care nu ezită să-l laude pe profesorul lor, profesorul care predă „fără manual”.

„Concluzionând, aş dori să subliniez că, indiferent de circumstanţe, rolul profesorului este inevitabil esenţial, pentru că el este cel care formează anumite tipuri umane, deţine controlul asupra obiectului pe care îl predă, poate sau nu influenţa psihic, ceea ce computerele sau metoda autodidactă nu vor reuşi să facă niciodată”, spune Porof.