Finalizarea Aeroportului Suceava, amânată din nou, pentru 25 octombrie

Aeroportul ”Ştefan cel Mare” Suceava ar putea fi operaţional, după modernizare, din data de 25 octombrie a.c., cu aproape trei luni mai târziu faţă de termenul prevăzut în contract, 31 iulie a.c. Dezbaterea publică organizată ieri la aeroport, la care au participat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, prefectul Constantin Harasim, directorul aeroportului, Ioan Măriuţa, Marius Grosu, managerul proiectului, Dan Iordache, responsabil tehnic pentru proiect, precum şi parlamentari de Suceava şi Botoşani - Ştefan Alexandru Băişanu, Steliana Miron, Costel Şoptică (PNL), Neculai Bereanu (PSD), a arătat problemele care au dus la întârziere şi necesitatea ca îndreptarea erorilor să fie finanţată de la bugetul CJ.

Directorul Măriuţa a făcut un scurt istoric al proiectului de modernizare a aeroportului şi al stadiului actual al lucrărilor, iar reprezentanţii constructorului şi ai beneficiarului au vorbit deschis despre motivul real al întârzierii în realizarea investiţiei. Pentru acest proiect, contractul de finanţare a fost semnat în 2011, a urmat licitaţia, încheiată la sfârşitul anului 2012, în 2013 s-a semnat contractul de lucrări cu firma câştigătoare, Tehnic Asist SRL Botoşani, iar lucrările au început efectiv în ianuarie 2014. Astăzi stadiul financiar al lucrărilor este de 55,4% şi stadiul fizic de 66,48%.

Din păcate, conform constructorului şi directorului Măriuţa, odată începute lucrările, s-a constatat că există foarte multe erori de proiectare şi care trebuie obligatoriu corectate pentru ca investiţia să fie una de calitate. Corecţiile au presupus cheltuirea de bani şi de aici au început discuţiile între constructor şi beneficiar. ”Principala problemă a fost finanţarea şchioapă. Disponibilul financiar pe care ni l-am asumat prin contract este de 22 de milioane de lei, dar întotdeauna depăşim. Sumele care ar trebui să vină din partea beneficiarului nu sunt operative, ceea ce a dus la îngreunarea lucrărilor. Când nu ai bani, apar discuţii. Discuţii au fost demult, sunt informări în sensul ăsta. Noi vrem să tragem un semnal de alarmă. Problema numărul 1 între noi şi beneficiar este de atragere a acelor fonduri care există undeva, dar se mişcă cu foarte mare greutate”, a declarat managerul proiectului.

Proiectantul a ”uitat” să prevadă burlane pentru scurgerea apelor pluviale

De partea cealaltă, directorul Măriuţa a precizat că termenul de plată a facturilor, prevăzut în contract, este de 90 de zile şi că niciodată nu s-a depăşit termenul. “Beneficiarul va face plata în termen de 90 de zile de la emiterea facturii cu condiţia ca lucrările să fie realizate efectiv, iar situaţiile de lucrări, verificate şi acceptate de beneficiar”, se precizează în contract. Din graficul de plată care ne-a fost pus la dispoziţie reiese că plăţile s-au făcut la o medie de 35 de zile. Probleme au fost la lucrările suplimentare, generate de deficienţele de proiectare.

Printre exemplele date în dezbaterea de ieri au fost cele referitoare la neconcordanţele dintre cantităţile de materiale din centralizator şi cele necesare în mod real, prevăzute în planşele tehnice, lucrări obligatorii - cum ar fi cele de eliminare a apelor pluviale - absente, sau soluţii tehnice fără legătură cu realitatea. Constructorul şi beneficiarul s-au acuzat de această situaţie şi s-au invitat reciproc să suporte costurile suplimentare.

Astfel, Ioan Măriuţa a afirmat că firma de construcţii şi-a însuşit proiectul, aşa cum este el, la licitaţie. Au avut o perioadă pentru a solicita clarificări. ”Au licitat, au semnat contractul, şi-au asumat proiectul. Constructorul când a licitat trebuia să se uite nu numai pe lista de cantităţi, ci şi pe planşele tehnice, pe caietul de sarcini, care fac parte din proiectul licitat şi asumat. A licitat fără diverse şi neprevăzute, contractul a fost încheiat fără a se compensa notele de renunţare cu cele de comandă suplimentară. Tot ce este notă de renunţare se consideră economie şi se returnează banii, care se redistribuie la alţi beneficiari şi tot ce este notă de comandă suportăm noi, ca beneficiar. O spun fără frică, echipa de implementare este de la aeroport şi toţi au o reţinere de a semna o omisiune de proiectare, la presiunea constructorului, deşi suntem conştienţi că aici lucrăm toţi şi vrem să avem aeroportul cât mai repede finalizat şi de calitate”, a spus directorul aeroportului.

De asemenea, acesta a arătat că proiectantul nu a dat pentru constructor o soluţie adecvată pentru uscarea frontului de lucru. După proiectant, asta ar fi trebuit să fie făcută de soare, iar constructorul a considerat necesară uscarea prin stabilizare chimică. ”Constructorul nu a avut dispoziţie de şantier pentru aceasta, dar a efectuat-o pentru că era singura soluţie optimă”, a recunoscut Măriuţa.

Achiziţiile suplimentare vor fi făcute din banii CJ

Managerul de proiect a spus şi el că proiectantul a ales o soluţie ”mai puţin costisitoare, cu aşteptarea pierderii umidităţii de la Doamne Doamne”, numai că aceasta nu se pretează la o lucrare de genul acesta, în mijlocul naturii, într-o zonă cu ploi: ”Firma noastră a investit bani acolo. La turn nu s-a proiectat scurgerea apelor pluviale. Noi am crezut că s-a dorit o piscină la etajul trei. La materiale, ofertez pe o listă de cantităţi, nu pe nişte desene. La Oradea, constructorul, după ce a câştigat licitaţia, s-a uitat pe proiect şi a spus că acel proiect nu este viabil. Şi a plecat. Trebuia să facem la fel? Noi am mers pe o soluţie constructivă. Legea s-a modificat şi nu au mai existat diverse şi neprevăzute. Cum ne recuperăm banii cheltuiţi?”

”Sunt lipsuri în proiect; o parte le-am eliminat împreună cu constructorul. Vom demara procedurile de achiziţii pentru materialele suplimentare şi ne vom îndrepta împotriva proiectantului. Vom definitiva lucrarea la termenul de 25 octombrie, care este unul realist, la deschiderea sezonului de iarnă în aviaţie”, a fost răspunsul directorului aeroportului.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a arătat ceea ce s-a făcut până acum, dotările noi de care va dispune aeroportul, precizând că acestea vor permite Sucevei să se plaseze foarte sus în ceea ce priveşte standardele de calitate şi siguranţă şi să câştige, în faţa celorlalte aeroporturi, competiţia pentru operatorii de zbor.

În ceea ce priveşte finanţarea suplimentară, aceasta este estimată la 1,7 milioane de lei şi într-o primă etapă ar trebui asigurată de bugetul judeţean.

Explicaţiile şi vizita pe şantier l-au satisfăcut pe deputatul PNL Alexandru Băişanu, unul dintre criticii întârzierii în finalizarea investiţiei, deşi a precizat de mai multe ori pe parcursul întâlnirii că justificările nu aduc avioane la Suceava de la 1 august, cum s-ar fi putut întâmpla dacă aeroportul era finalizat conform contractului.