Vasilică Puşcaşu a fost transferat din Austria la Penitenciarul Botoşani

După un an de zile de la momentul în care cererea de transfer i-a fost acceptată, Vasilică Puşcaşu a ajuns într-o puşcărie din România. Suceveanul a fost transferat recent din penitenciarul din Austria, unde îşi ispăşea condamnarea de 12 ani de închisoare, în Penitenciarul Botoşani.

Puşcaşu se află în perioada de 21 de zile de carantină, iar zilele acestea comisia de specialitate din penitenciar va analiza cererea sa de a executa restul de pedeapsă în regim semideschis. Faţă de regimul de detenţie închis, regimul solicitat de sucevean este ceva mai permisiv, în sensul că are dreptul la un număr mai mare de vizite, acces aproape nelimitat la telefon, iar la întâlnirile cu cei apropiaţi nu va fi despărţit de un geam, ci va sta direct la masă cu ei.

Interesant este că prin simplul transfer din Austria în România Vasilică Puşcaşu a scăpat de doi ani de puşcărie. „Pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată persoanei transferabile Puşcaşu Vasilică de către autorităţile judiciare din Republica Austria urmează să fie adaptată, în sensul de a fi redusă la pedeapsa de 10 ani de închisoare, reprezentând limita maximă specială a pedepsei prevăzută de legea penală română pentru infracţiunea de tâlhărie calificată”, se arată într-o decizie a Curţii de Apel Suceava.

Practic, în 2017, Vasilică Puşcaşu poate ajunge acasă şi asta pentru că, potrivit normelor din România, ar avea de executat 6 ani şi 8 luni de închisoare, adică două treimi din pedeapsa de 10 ani. Având în vedere că a executat deja 3 ani şi 4 luni de închisoare, la care se pot adăuga diferite bonusuri pentru purtarea exemplară din spatele gratiilor, eventual scoaterea unor cărţi şi tratate ştiinţifice, Vasilică Puşcaşu se poate elibera peste circa doi ani.

Condamnat pentru două jafuri cu mână armată

Potrivit datelor din mandatul european de arestare, Vasilică Puşcaşu a fost acuzat că a comis două jafuri cu mână armată, fapte în urma cărora a furat aproape 335.000 de euro.

„În noaptea de 1 aprilie 2005, în Klagenfurt, acţionând în complicitate cu o altă persoană, în mod conştient şi intenţionat, prin constrângerea unor persoane şi punerea în pericol real a integrităţii corporale sau a vieţii acestora, cu intenţia ca prin însuşirea acestora să se îmbogăţească pe cale nejustă, a pătruns prin efracţie în filiala locală a instituţiei Sparkasse şi a aşteptat până la sosirea angajaţilor, obligându-i sub ameninţarea unui pistol la deschiderea seifului şi predarea unei sume în valoare de aproximativ 70.000 de euro”, este descrierea primei fapte.

Al doilea eveniment s-a petrecut câteva zile mai târziu, iar autorităţile austriece l-au prezentat succint: „Este suspect de a fi obţinut în noaptea de 7 aprilie 2005, în Leobersdorf, acţionând în comun cu o altă persoană, în mod conștient şi intenționat, bunuri mobile străine prin constrângerea unor persoane şi punerea în pericol real a integrităţii corporale sau a vieții, cu intenția ca prin însușirea acestora să se îmbogăţească pe cale nejustă pe sine sau pe o terţă persoană, prin faptul că a pătruns forţat în filiala instituţiei Sparkasse Leobersdorf, că a aşteptat acolo sosirea angajaţilor şi i-a constrâns apoi pe aceştia, sub ameninţarea cu un pistol, să deschidă seiful şi să-i predea suma de 262.105 euro în numerar”.

Atât pe timpul urmăririi penale derulate de procurorii din Wiener Neustadt, cât şi în timpul procesului, Vasilică Puşcaşu nu a recunoscut implicarea sa în jafurile pentru care este acuzat. El s-a bazat pe faptul că în ambele fapte, comise în urmă cu nouă ani, purta cagulă şi nu a putut fi recunoscut.

Proba principală care l-a înfundat pe sucevean este cea a ADN-ului, probă ridicată de pe o cagulă abandonată după cel de-al doilea jaf armat.