Răzmeriţa comercianţilor din Bazarul Sucevei împotriva inspectorilor antifraudă se va lăsa cu plângeri penale

Răzmeriţa mai multor comercianţi din Bazarul Sucevei împotriva inspectorilor Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală veniţi duminica trecută, pentru a doua zi consecutiv, în control în acest centru comercial se va lăsa cu plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava. Plângerile vor fi făcute după ce în cursul zilei de duminică mai mulţi inspectori antifraudă au fost evacuaţi din Bazar sub protecţia jandarmilor, după ce au fost ameninţaţi de comercianţi. Revolta bazariştilor de duminică a început în zona în care se vând covoare, unde comercianţii nemulţumiţi de faptul că inspectorii antifraudă vor să-i controleze s-au adunat în jurul acestora şi le-au cerut să părăsească Bazarul. Din unele informaţii, se pare că înspre inspectorii antifraudă au fost aruncate şi mai multe obiecte. În acel moment, inspectorii Direcţiei Antifraudă s-au panicat şi s-au refugiat într-un colţ al Bazarului, de unde au sunat la „112” pentru a solicita sprijin de la Jandarmerie şi Poliţie. Comercianţii din Bazar au reclamat faptul că amenzile pe care le primesc sunt exagerat de mari, unul dintre proprietarii de chioşcuri declarând că a primit o amendă de 3.500 de lei pentru că nu a dat un bon fiscal de 3 lei, în timp ce alţii au arătat că amenzile au ajuns şi până la 12.000 de lei.

„Antifrauda” a solicitat sprijinul Jandarmeriei şi Poliţiei pentru identificarea celor care s-au răsculat împotriva inspectorilor

Contactat în cursul zilei de ieri, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, Alexandru Cristea, ne-a declarat că după incidentul de duminică din Bazarul Sucevei, instituţia pe care o reprezintă a solicitat sprijinul Jandarmeriei şi Poliţiei pentru a-i identifica pe cei care s-au răsculat împotriva inspectorilor, blocând activitatea de control a acestora. El a arătat că în activitatea de identificare a celor despre care se spune că i-au ameninţat pe inspectorii antifraudă se va solicita şi sprijinul administratorului Bazarului, respectiv Costel Netbai.

Alexandru Cristea a subliniat că după identificarea acestor comercianţi, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală va sesiza Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava cu privire la incidentele de duminică din Bazarul Sucevei.

„Fiecare este responsabil pentru actele pe care le face. Demersurile de identificare a acestor persoane implicate în incidentele acestea sunt în desfăşurare, împreună cu Poliţia şi Jandarmeria, urmând să fie sesizată unitatea de Parchet competentă pentru rezolvarea situaţiei de fapt. În primul rând trebuie să vedem cine a fost implicat, dacă au fost şi distrugeri, iar acum aşteptăm raportul detaliat de la colegii noştri”, a spus Cristea. Întrebat dacă are informaţii cu privire la eventuale ameninţări aduse inspectorilor antifraudă care au mers în control duminică în Bazarul Sucevei, Alexandru Cristea a spus că din câte ştie „s-au aruncat şi obiecte către ei”. De asemenea, în condiţiile în care unii dintre comercianţi au susţinut că tot scandalul nu a fost altceva decât un protest care nu se putea transforma în violenţe, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală a spus că se va verifica şi dacă acest protest a fost autorizat sau nu.

Controalele inspectorilor antifraudă din weekendul trecut au fost singurele făcute anul acesta în Bazarul Sucevei

Alexandru Cristea ne-a mai declarat că anul acesta inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Suceava au verificat activitatea Bazarului Suceava doar în zilele de 6-7 iunie, asta fiind singura acţiune de control din 2015 în această zonă comercială. El a arătat că în cele două zile au fost controlaţi 56 de operatori economici, fiind constatate mai multe contravenţii, pentru sancţionarea cărora au fost dispuse amenzi şi confiscări de numerar în valoare totală de 135.172 de lei. Alexandru Cristea a explicat că cele mai frecvente abateri constatate au fost efectuarea de operaţiuni fără întocmirea documentelor justificative şi contabile, emiterea bonului fiscal conţinând date eronate şi comercializarea de bunuri fără acte de provenienţă. El a mai precizat că inspectorii antifraudă au dispus suspendarea activităţii comerciale doar a unui operator economic, deoarece acesta funcţiona fără a fi dotat cu aparat de marcat electronic fiscal.
„Este important de menţionat faptul că în perioada 1-15 martie 2015, câte 10 inspectori antifraudă au asigurat zilnic informarea şi asistenţa reprezentanţilor operatorilor economici şi au distribuit materiale informative în legătură cu modificările legislaţiei, care prevede obligația utilizării casei de marcat şi emiterii bonului fiscal”, a explicat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

Bazarul Sucevei este o zonă cu risc ridicat de evaziune fiscală

Întrebat dacă din punctul de vedere al instituţiei pe care o reprezintă Bazarul Sucevei reprezintă o zonă cu risc ridicat de evaziune fiscală, Alexandru Cristea ne-a declarat că „faptul că am fost acolo în control reprezintă o confirmare a acestui lucru”. „Încercăm să ne facem treaba. Şi ca dovadă s-a decis suspendarea activităţii doar a unui singur operator economic pentru că nu avea casă de marcat. De asemenea, în ceea ce priveşte cuantumul amenzilor, acestea în nici un caz nu ne pot fi nouă imputate, pentru că trebuie să respectăm prevederile legale. Noi suntem obligaţi să aplicăm legea”, a spus Alexandru Cristea. El a explicat că în baza noilor prevederi legale, inspectorii antifraudă nu mai pot aplica sancţiuni fixate într-o anumită marjă de valori „de la, până la”, în condiţiile în care în momentul de faţă pentru fiecare tip de contravenţie este stabilită o amendă fixă.

„Dacă ei pleacă şi sigilează standul cred că e mai mare beleaua decât ocaua”

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală a mai arătat că şi în situaţia în care comercianţii îşi închid standurile, după sigilarea acestora recuperarea mărfurilor aflate în incinta lor se poate face doar după ce proprietarii iau legătura cu „Antifrauda”. Întrebat cum comentează fuga comercianţilor din faţa inspectorilor antifraudă, Alexandru Cristea a spus că pentru aceştia ar fi mai bine totuşi să nu facă acest lucru. „Ce se întâmplă de fapt este că sunt sigilate respectivele spaţii. Ei pot să închidă, dar dacă vor să-şi recupereze marfa trebuie să ne apeleze pe noi, după ce inspectorii lasă invitaţie la respectivul stand. Dacă standul este închis se sigilează, şi dacă respectivul deţinător al mărfii doreşte să o recupereze ori se deplasează la sediul regionalei din Suceava pentru a oferi documentele justificative, ori dacă nu se prezintă şi alege din nefericire să rupă sigiliul, atunci este infracţiune şi suportă rigorile legii. Până la urmă faptul că ei sunt prezenţi acolo le facilitează şi le uşurează şi lor activitatea comercială. Dacă ei pleacă şi sigilează standul cred că e mai mare beleaua decât ocaua”, a spus Alexandru Cristea.

Nu în ultimul rând, legat de acţiunile de control viitoare, el a precizat că toate aceste verificări ale inspectorilor antifraudă se realizează în urma analizelor de risc fiscal şi sunt fundamentate pe informaţii provenite atât de la serviciul Telverde şi circuitul petiţiilor, cât şi din alte surse specifice, baze de date ale Direcţiei Antifraudă şi de la alte instituţii.