Dosarul care priveşte cele 29 de persoane acuzate de trafic de ţigări s-a lăsat cu şase arestări şi şapte soluţii de control judiciar. Soluţia a fost luată ieri de judecătorii de la Tribunalul Suceava, dar nu este definitivă. În ceea ce-l priveşte pe Petru Marocico, primarul din Ulma, soluţia a fost de control judiciar.
Un lot format din 29 de indivizi a fost reţinut luni după-amiază, iar procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism au cerut arestarea preventivă pentru infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, contrabandă, complicitate şi instigare la contrabandă.
Fostul poliţist Cristian Iordache, încătuşat şi el în acest dosar
Pe lista inculpaţilor apare şi numele fălticeneanului Cristian Mihai Iordache (37 de ani), fostul poliţist arestat la Focşani, la sfârşitul lunii trecute, într-un dosar al DIICOT Vrancea, acesta fiind acuzat că făcea contrabandă cu ţigări, pe care le transporta din judeţul Suceava în alte judeţe cu un BMW X6. Autoturismul, susţin anchetatorii, este cumpărat în leasing şi este înregistrat pe un cabinet notarial din Fălticeni, cabinet aparţinând soţiei fostului poliţist.
Fost poliţist la Baia, Cornu Lucii şi Cajvana, Iordache este acuzat de structurile de combatere a crimei organizate din Vrancea că a livrat în perioada martie-aprilie a.c. peste 100 de baxuri de ţigări de contrabandă, în valoare de peste 500.000 de lei. De asemenea, fălticeneanul este acuzat în acelaşi dosar că, în urmă cu câteva săptămâni, a vrut să lovească cu BMW-ul pe care îl conducea maşinile de poliţie şi pe poliţiştii care încercau să-l prindă în flagrant.
Ce spun anchetatorii
DIICOT: „Blană” avea legătură cu toate cele trei grupări infracţionale vizate, iar într-una dintre ele s-a asociat cu fostul poliţist Iordache.
Aşa cum au transmis încă de luni după-amiază, anchetatorii au vizat trei grupuri infracţionale constituite la Fălticeni, dar şi în zona limitrofă, în perioada 2012-2014, „în scopul săvârşirii de infracţiuni de contrabandă, pentru obţinerea de beneficii financiare”.
Interesant este că, din informaţiile obţinute, toate cele trei grupări infracţionale de care vorbesc anchetatorii au legătură cu inculpatul Daniel Ştefan Blanaru, pe care procurorii DIICOT îl plasează ca om de sprijin pentru două dintre grupuri, respectiv ca iniţiator pentru al treilea, din acest din urmă grup făcând parte şi fostul poliţist Iordache.
Blanaru este acuzat că, după ce a sprijinit grupările unor contrabandişti, în februarie 2013 şi-a constituit propria reţea, împreună cu Mihai Cristian Iordache şi Marius Ilie Cişcovschi, „în scopul săvârşirii de infracţiuni de contrabandă prin achiziţionarea, depozitarea, transportul şi vânzarea unor cantităţi de ţigarete de provenienţă extracomunitară cunoscând că acestea au fost introduse în mod ilegal pe teritoriul României, pentru obţinerea de beneficii financiare, împărţite între membrii grupului”.
Cei doi, Iordache şi Blanaru, au organizat mai multe transporturi de ţigări către diferiţi clienţi din ţară, de cele mai multe ori marfa fiind transportată de şoferi tocmiţi special, care aveau întotdeauna o maşină care mergea în faţă şi asigura traseul, asigurându-se să nu fie filtre de poliţie.
„Transporturile cu ţigarete s-ar fi efectuat între orele 18.00 şi 08.00, fiind folosite drumuri puţin circulate, pentru a putea fi observate cu uşurinţă maşinile organelor de poliţie. Persoanele care asigurau traseul de deplasare ar fi efectuat măsuri de contrafilaj, pentru a identifica dacă transportul este supravegheat de poliţişti”, susţineau anchetatorii în comunicatul remis acum două zile.
Care sunt infracţiunile pentru care a fost încătuşat primarul din Ulma, zis „şefu’” sau „ăla mare”
În cazul primarului comunei Ulma, Petru Marocico, procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă a acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă.
Petru Marocico, fost poliţist de frontieră, poreclit „Zaridon”, a mai fost încarcerat în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, o dată în perioada decembrie 2007 - februarie 2008, tot într-un dosar de contrabandă al DIICOT Suceava (dosar nefinalizat), şi în perioada iunie-iulie 2011, când a fost eliberat sub control judiciar. Tot pentru contrabandă.
Nici după ce a ajuns primar al comunei, „Zaridon” nu s-a liniştit. Cel puţin aşa reiese din acuzaţiile ce îi sunt aduse în acest nou dosar: „începând cu luna iulie 2013, în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a săvârşit mai multe acte materiale ce întrunesc fiecare în parte conţinutul infracţiunii de contrabandă”.
Din actele procurorilor reiese că Petru Marocico era implicat până peste cap în afacerile cu ţigări de contrabandă, vânzând sute de baxuri către diferite persoane.
De exemplu, în cursul lunii iulie 2013, acuză procurorii, Marocico a vândut aproape 100 de baxuri, în mai multe zile, către un anume Florin Solcan din municipiul Suceava.
O parte dintre ţigările vândute de primar au fost interceptate de poliţişti, arată anchetatorii, cum a fost cazul în martie 2013, când la Vicovu de Sus a fost oprită în trafic o autoutilitară marca VW Transporter, în care s-au găsit 8.980 de pachete de ţigări de contrabandă.
Potrivit anchetatorilor, inculpaţii foloseau un argou specific în convorbirile telefonice, primarului Marocico spunându-i „ăla mare” ori „şefu’”.
„Belea” şi „agitaţie” erau termenii pentru o acţiune a poliţiei, iar când erau mai multe echipaje de poliţie într-o anumită zonă se folosea expresia „e plin de ghiocei”.
Prejudiciu de peste 3,5 milioane de euro
Procurorii DIICOT arată că ţigările erau transferate în diverse spaţii folosite drept depozite, iar ulterior erau căutaţi cumpărători de pe raza judeţelor Harghita, Covasna, Bacău, Vrancea, Braşov, Mureş, Prahova şi din municipiul Bucureşti. Aceştia, arată anchetatorii, sprijineau grupul infracţional organizat prin asigurarea pieţei de desfacere a ţigaretelor provenite din contrabandă.
„În urma calculării cantităţii de ţigarete traficate de către membrii grupurilor infracţionale organizate a rezultat că au fost tranzacţionate peste 1.510.608 pachete cu ţigarete de diferite mărci, cauzându-se un prejudiciu bugetului consolidat al statului de peste 3.500.000 de euro”, mai arată anchetatorii.