Primarul comunei Ulma, Petru Marocico, şi interlopul din Fălticeni Daniel Blanariu, alias “Blană”, au fost aduşi ieri la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Suceava, într-un lot de peste 40 de persoane cercetate într-un megadosar de contrabandă, cu prejudiciu estimat în această fază a cercetărilor la peste 3,5 milioane de euro.
Alături de aceştia, a ajuns în faţa anchetatorilor, din informaţiile pe care le deţinem, şi Vasilică Şuleap, din Siret, individul arestat luna trecută la cererea procurorilor DNA şi eliberat câteva zile mai târziu, de Curtea de Apel Suceava, tot într-un dosar de contrabandă în care ar fi fost mituiţi lucrători de la Punctul de Trecere a Frontierei Siret.
De asemenea, lista suspecţilor este completată de Mihai Vicovanu şi un anume Costică Guşă, ambii din Fălticeni, primul trimis în judecată luna trecută, într-un alt dosar de contrabandă, dosar cu 37 de inculpaţi, printre care şi aşa-zisul impresar al maneliştilor de top, Paul Iova (53 de ani), alias „Ion Petrişor”, din Bucureşti.
56 de percheziţii pe raza judeţului Suceava
Ieri, încă de la ora 6.00 dimineaţa, anchetatorii au făcut nu mai puţin de 70 de percheziţii în acest dosar, percheziţii care au avut loc în nouă judeţe şi în Bucureşti, fiind vizate trei grupări specializate în contrabandă cu ţigarete.
„Sunt efectuate 56 de percheziţii în judeţul Suceava, trei în Covasna, câte două în Harghita, Braşov şi Ilfov şi câte una în Bacău, Vrancea, Mureş, Prahova şi Bucureşti”, au anunţat anchetatorii, precizând că la acţiune participă şi poliţişti de la structurile de combatere a criminalităţii organizate din Botoşani, Bacău, Iaşi, Vaslui, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Harghita, Braşov, Covasna, Bucureşti, Ilfov, Vrancea şi Ploieşti, dar şi poliţişti de la serviciile pentru acţiuni speciale şi jandarmi.
Trei grupări infracţionale, toate constituite în zona Fălticeni
Procurorii DIICOT au transmis ieri că cele trei grupări infracţionale vizate în acest dosar s-au constituit la Fălticeni, dar şi în zona limitrofă, în perioada 2012-2014, „în scopul săvârşirii de infracţiuni de contrabandă, pentru obţinerea de beneficii financiare”.
Liderii grupurilor infracţionale organizate ar fi coordonat achiziţionarea de ţigarete de provenienţă extracomunitară de la furnizorii de pe raza judeţului Suceava, care îşi au domiciliile în zona adiacentă frontierei româno-ucrainene.
Ţigările erau transferate în diverse spaţii folosite drept depozite, iar ulterior erau căutaţi cumpărători de pe raza judeţelor Harghita, Covasna, Bacău, Vrancea, Braşov, Mureş, Prahova şi din municipiul Bucureşti. Aceştia, arată anchetatorii, sprijineau grupul infracţional organizat prin asigurarea pieţei de desfacere a ţigaretelor provenite din contrabandă.
„Transporturile cu ţigarete s-ar fi efectuat între orele 18.00 şi 08.00, fiind folosite drumuri puţin circulate, pentru a putea fi observate cu uşurinţă maşinile organelor de poliţie. Persoanele care asigurau traseul de deplasare ar fi efectuat măsuri de contrafilaj, pentru a identifica dacă transportul este supravegheat de poliţişti”, susţin investigatorii.
Ţigări aduse din Grecia, prin PTF Giurgiu
Procurorii DIICOT mai arată că autoutilitarele folosite la transportul ţigaretelor aveau locaşuri special amenajate, pentru disimularea ţigaretelor de provenienţă extracomunitară.
Unul dintre grupurile infracţionale organizate, au mai transmis anchetatorii, ar fi desfăşurat activităţi infracţionale şi cu ţigarete de provenienţă comunitară (Grecia).
„Acestea au fost introduse pe teritoriul României prin Punctul de Trecere al Frontierei Giurgiu”, se precizează în comunicatul DIICOT.
Cum se făceau plăţile
Liderii grupărilor infracţionale au câştigat sume importante de bani în urma afacerilor ilegale cu tutun.
Banii erau trimişi fie prin persoanele care transportau ţigările, în momentul livrării, fie prin sisteme de transfer rapid de numerar din cadrul staţiilor de alimentare cu carburanţi. „Apelau pentru trimiterea şi ridicarea banilor la diverse persoane pentru a ascunde expeditorul şi destinatarul real al acestor sume de bani”, arată anchetatorii.
44 de mandate de aducere
În cursul zilei de ieri, încă de la primele ore ale dimineţii şi inclusiv până spre după-amiază, au fost aduse la audieri zeci de persoane.
În total, au fost mandate de aducere pentru 44 de persoane. O parte dintre ele nu se vor întoarce prea curând la domiciliile lor, era pronosticul dat de investigatori.
„Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este de peste 3.500.000 de euro”, susţin poliţiştii şi procurorii care au lucrat în acest dosar. Aceştia au precizat că, pe parcursul cercetărilor, s-a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale – Inspectoratul General al Poliţiei Române, al Serviciului Român de Informaţii şi al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă.
„Blană” adus direct din penitenciar
Daniel Blanariu este un cunoscut interlop din Fălticeni, el fiind închis în penitenciar în decembrie 2014, după ce a fost condamnat într-un dosar tot al DIICOT Suceava, în care era acuzat că a pus la cale constituirea unui grup infracţional de hoţi şi tâlhari în Germania şi Austria, format din tineri, mulţi dintre ei minori, care erau trimişi în străinătate chipurile să muncească, însă la destinaţie aflau pentru ce au fost trimişi departe de casă: să producă bani din infracţiuni pentru „Blană” . În acelaşi dosar, procurorii vorbeau şi despre acte de violenţă comise de “Blană” şi ai lui, în special diferite modalităţi de şantaj (extorcări, taxe de protecţie şi recuperări).
Condamnat în primă fază, la Tribunal, la şapte ani de închisoare, Daniel Blanariu a primit într-un final patru ani de închisoare. Ieri, acesta a fost adus în faţa anchetatorilor direct din penitenciar.
Primarul din Ulma, un fost poliţist de frontieră acuzat de contrabandă
Primarul comunei Ulma, Petru Marocico, este un client mai vechi al poliţiştilor şi al procurorilor DIICOT Suceava, după ce în 2007 şi în 2011 a ajuns în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, tot în două dosare de contrabandă, fiind acuzat că făcea parte dintr-un grup infracţional organizat.
Prima oară când a fost încătuşat de anchetatori era poliţist de frontieră în cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Vicov.
Câştigurile frumoase de pe urma afacerii cu tutun ucrainean i-au sucit minţile şi agentului, pe atunci poreclit “Zaridon”, care a trecut de partea cealaltă a taberei, păstrând însă şi uniforma de poliţist de frontieră.
Petru Marocico, susţineau procurorii la vremea respectivă, a făcut mai multe deplasări în Ucraina, unde, cunoscând limba ucraineană, a intrat în legătură cu doi cetăţeni, împreună cu care, începând din anul 2006, a stabilit să pună bazele unei afaceri prospere cu ţigări de contrabandă.
Pentru a putea introduce în ţară ţigări cu timbru ucrainean, Marocico avea nevoie în primul rând de complicitatea unor colegi de-ai săi, dar şi a cel puţin unui vameş, pe care i-a cooptat în afacere.
Mai mult, Marocico, arătau procurorii DIICOT, era omul de legătură cu membrii ucraineni ai grupării, care îi intermediau practic tranzacţiile cu ţigări de cealaltă parte a frontierei de stat.
„Din probatoriul administrat în cauză rezultă fără dubiu că inculpatul Marocico îşi punea la dispoziţie temporar anexele locuinţei proprii (n.r. - situată la aproximativ 100 de metri de PTF Ulma), pentru ascunderea transporturilor ilicite de ţigări efectuate de ceilalţi membri ai grupării”, susţineau anchetatorii, vorbind despre microbuze pline ochi cu ţigări, care treceau neobservate de poliţiştii de frontieră şi vameşii de ambele părţi ale frontierei.
Din arest, la primărie
Procurorii DIICOT Suceava mai arătau la vremea respectivă că Petru Marocico a cheltuit în cursul anilor 2006-2007 sume considerabile de bani, cu mult peste veniturile legale realizate din salariile de angajat al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră.
Printre cheltuielile enorme făcute de Marocico, arătau anchetatorii, se număra şi achiziţionarea, la vremea respectivă, a unui autoturism de teren marca Hyundai Santa Fe, pentru care a plătit 27.000 de euro.
Deşi a fost trimis în judecată în primul dosar, cauza a fost retrimisă de judecători unităţii de parchet, după ce s-au constatat unele nereguli în modul de instrumentare a anchetei, dosarul fiind încă printr-un fişet al DIICOT Suceava.
Cum nici în cel de-al doilea dosar nu a ajuns în instanţă, iar Marocico nu avea nici o interdicţie de a candida pentru o funcţie publică, beneficiind de prezumţia de nevinovăţie, fostul poliţist de frontieră a ajuns primarul comunei Ulma.
Nouă persoane au primit ordonanţe de reţinere
Aseară, la ora închiderii ediţiei, anchetatorii au emis ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore faţă de nouă dintre suspecţi.
În total, în urma percheziţiilor s-au ridicat diverse sume în euro şi lei, aproape 10.000 de pachete de ţigări de contrabandă, alcool fără documente, 100 de telefoane mobile şi 68 de cartele, un laptop, o tabletă, o puşcă cu aer comprimat şi mai multe documente contabile.
De asemenea, s-au ridicat 13 autoturisme în vederea instituirii sechestrului.
(26 mai 2015, 11:35:08
Cam ăsta e stereotipul procedural prin care se fușărește un dosar de mare trafic.
Un BOW de procuror, cu REA-CREDINȚĂ întocmește cu inexplicabilă superficialitate actul de acuzare.
La această mizerie de rechizitoriu, un alt magistrat al melcilor „este nevoit” să retrimită dosarul la unitatea de parchet în vederea refacerii urmăririi sau a rechizitoriului.
Veche poanta. E fumată de mult. Io* am zâs-o cu subiect și predicat la DNA, mai ales cu referință la Bordelul de Unirii 64 și Vespasiana de pe Călărași 12, dară nu m-o băgat nimeni în seamă, nefiind nici primar al Iașului, nici președinte de consiliu județean, nici președinte de ÎCCJ.