Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava are premise bune pentru a se dezvolta ca centru recoltor în programul naţional de transplant de organe. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, directorul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic ”Dan Setlacec” de la Institutul Clinic Fundeni, prof. univ. dr. Irinel Popescu, a declarat joi, la Suceava, într-o conferinţă de presă, că două dintre condiţiile de realizare a acestui deziderat sunt îndeplinite, respectiv la spitalul sucevean există serviciile de neurochirurgie şi neurologie necesare, iar populaţia are o atitudine pozitivă faţă de donarea de organe. De asemenea, există medici suceveni care şi-au manifestat dorinţa de a lucra în acest program. ”Există dorinţa pe plan local de a identifica astfel de cazuri (n.r. - potenţiali donatori) şi de a se face mai mult”, a afirmat prof. Irinel Popescu. Acesta a arătat că, în ceea ce priveşte transplantul, probleme sunt mai curând la mentalitatea corpului medical: ”apelul este mai degrabă la colegii mei, în condiţiile în care Suceava are ambele servicii necesare - neurologia şi neurochirurgia”.
Medicul care a efectuat primul transplant hepatic din România, în anul 2000, cu ficat prelevat de la un donator decedat, a mai precizat că, din fericire, în ţara noastră obţinerea acordului familiei pentru prelevarea de organe de la pacienţi decedaţi sau aflaţi în moarte cerebrală nu este un impediment, ba dimpotrivă, există o rată ridicată de consimţământ. ”Problema ţine de organizarea sistemului medical. Mulţi dintre potenţialii donatori se pierd pentru că nu pot fi ţinuţi în viaţă când ajung în moarte cerebrală. Tratamentul lor este la fel de intensiv ca şi al celor care pot fi salvaţi. Datele statistice arată că România ar putea să aibă un număr cel puţin dublu de donatori”, a spus renumitul medic. Asta, în condiţiile în care numai pentru transplantul hepatic lista celor care aşteaptă un nou ficat cuprinde 400 de nume.
Spitalul din Suceava este acreditat de anul trecut pentru recoltare de organe în vederea transplantului
Organele care pot fi donate sunt, în ordine, rinichii, ficatul, inima, plămânii, pancreasul, intestinul subţire şi corneea. În România, cele mai dezvoltate ramuri sunt cele de transplant hepatic şi renal. Românii încă nu fac transplant de plămâni, dar prof. Irinel Popescu a anunţat că a fost abordat de conducerea Spitalului Universitar din Viena în vederea încheierii unui acord pentru transplantul pulmonar.
”Stimularea acestei activităţi ţine tot de personalul medical. Transplantul este o activitate care cere multă dedicaţie”, a mai spus prof. Popescu.
Reamintim că Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava a fost acreditat de Ministerul Sănătăţii încă de anul trecut pentru prelevări de organe, după ce secţiile au fost renovate şi dotate cu echipamente performante. Primele prelevări au fost efectuate aici în septembrie 2014, când ficatul, pancreasul şi rinichii unei femei decedate în urma unei hemoragii cerebrale au salvat viaţa unor pacienţi din Iaşi şi Bucureşti.
Echipa de la Suceava care lucrează în acest program este formată din dr. Dorin Stănescu, dr. Lavinia Ştreangă şi dr. Ruslan Gorgeag, dar alături de ei lucrează şi chirurgi, anatomopatologi, neurologi, urologi şi medici din alte specialităţi care au grijă ca această complicată procedură să se deruleze conform celor mai înalte standarde medicale.
(23 mai 2015, 13:24:35
Moldova este lasata mereu in saracie pentru ca moldovenii sunt blegi si tac!
In Moldova foarte rar se face cite ceva, aproape nimica...totdeauna doar prin forte proprii si mereu este tinuta in mare saracie.