Ruinele Cetăţii Şcheia, fortificaţia care prezintă cele mai vechi urme ale unei construcţii de piatră în perimetrul Sucevei, au ajuns un soi de groapă de gunoi, PET-uri şi alte deşeuri alecelor care ies la iarbă verde fiind aruncate din zona de belvedere din vârful dealului. Practic, după cum se poate vedea clar la faţa locului, cei care s-au bucurat de natură din zona cea mai înaltă a dealului au aruncat mizeria câţiva metri mai la vale, între ruine, într-un loc care treptat a devenit groapa de gunoi din zonă. În condiţiile în care mormanul de gunoi este deja foarte vizibil, dacă nu se va interveni pentru igienizare, „iubitorii de natură” care fac efortul dea ajunge la cetate vor continua să arunce tot ce rămâne în urma lor în acel loc.
Cetatea Şcheia are în spate o istorie interesantă şi au existat proiecte pentru exploatarea sa turistică. Proiectele au rămas însă doar la nivel de vorbe goale, iar în realitate pentru acest obiectiv nu s-a făcut absolut nimic.
Cetatea Şcheia, cunoscută şi ca Cetatea de Apus a Sucevei, a fost ridicată în timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391), cel care a mutat centrul politic al Moldovei de la Siret la Suceava şi cel care a ridicat şi Cetatea de Scaun a Sucevei, în prima sa formă. Istoricii au estimat că Cetatea de la Şcheia a fost ridicată cam în acelaşi timp cu prima formă, din lemn, a Curţii Domneşti dincentrul Sucevei de astăzi.
Cetatea a fost amplasată strategic, pe un deal care oferă o perspectivă vizuală foarte largă, de la 80 de metri înălţime. Cetatea a fost demantelată rapid, în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, din motive ce nu au putut fi stabilite cert. Sunt două variante vehiculate de istorici: una ar fi că terenul s-a dovedit a fi instabil pentru tehnica de ridicare a unei cetăţi în acea vreme, iar alta că cetatea a fost distrusă pentru a face pe placul puterii suzerane polone.