Legistul Uşurelu, după 5.000 de autopsii: de la cazuri rămase un mister la crime descoperite pe masa de lucru

Reputatul medic legist Romeo Uşurelu a încheiat în aceste zile o carieră de aproape 40 de ani în medicină, din care 32 de ani au fost doar în domeniul medicinii legale. La momentul bilanţului doctorul Uşurelu a ajuns la concluzia că a efectuat de-a lungul anilor în jur de 5.000 de autopsii, sute dintre aceste cazuri fiind morţi violente, a căror rezolvare a depins adesea decisiv de constatarea medicului legist.  

Doctorul Uşurelu a rememorat pentru Monitorul de Suceava perioada foarte grea a autopsiilor din dosul şurii, când medicii trebuiau să facă mari improvizaţii şi să lucreze sub o presiune psihică cruntă, de multe ori cu rude gata să facă orice pentru a nu-şi vedea apropiaţii pe masa legistului, şi a vorbit despre cazurile foarte provocatoare, omoruri sau accidente rutiere foarte greu de desluşit.

Concluzia medicului legist, de multe ori decisivă în justiţie

Doctorul Uşurelu este originar din Dobrogea, mai exact din Medgidia, unde s-a născut în 1950. A absolvit Institutul de Medicină Generală în 1975, iar cum se căsătorise deja cu o colegă de facultate din Suceava, a ales să fie repartizat în această zonă a ţării. A activat ca medic la ţară, timp de şase ani, în comuna Todireşti, după care a mai lucrat în jur de un an ca medic la întreprinderea IMUS Suceava.

În 1983, prin concurs, a obţinut un post de medic rezident în specialitatea Medicină Legală. Cum la vremea respectivă în judeţul Suceava erau doar doi medici legişti, Romeo Uşurelu s-a trezit trimis direct la muncă după doar nouă luni de instruire. 

„Este o meserie plină de responsabilitate, o meserie care cere să te apropii de adevăr, documentele pe care le parafăm contează apoi în actul de justiţie, în  multe cazuri sentinţa într-un caz de moarte violentă depinde decisiv de verdictul final al medicului legist”, spune un adevăr incontestabil Romeo Uşurelu.

Perioada autopsiilor improvizate, în dosul şurii, cu rudele decedatului „respirându-i în ceafă”

Medicul Uşurelu nu a prins o perioadă tocmai bună a medicinii legale, raportat la condiţiile de acum. Până în urmă cu aproximativ zece ani, marea majoritate a autopsiilor se făceau la domiciliul victimei. Autopsiile din dosul şurii, după cum le-a numit presa. Erau momente foarte grele, mai ales pentru rudele decedatului, dar şi pentru legist.

„Era foarte greu, ne deplasam prin tot judeţul, asta presupunea foarte mult timp... apoi aveam foarte des probleme cu membrii familiei, cam opt din zece familii îndoliate se opuneau efectuării autopsiei”, rememorează doctorul vremuri nu tocmai îndepărtate.

Fie că era vară sau iarnă, fie că ploua sau ningea, legistul trebuia să facă improvizaţii mari: căuta prin gospodărie o uşă, care devenea masă de autopsie, mai căuta un scaun, bănci, eventual lăzi şi trecea la autopsierea cadavrului. Totul de multe ori sub privirile rudelor sau ale vecinilor, pe care un astfel de moment îi marca pentru tot restul vieţii. 

A chemat mascaţii după ce a fost blocat cu două maşini de fiul unui decedat

În aceste condiţii nu puteau lipsi nici momentele limită. Doctorul Uşurelu ne-a povestit despre un caz din zona Frătăuţi, unde un bătrân a decedat la aproximativ două săptămâni după ce a fost implicat într-o altercaţie în urma căreia a suferit o fractură de femur, traumă pe care vârstnicul nu a tratat-o. Unul dintre fiii decedatului a vrut să se convingă că legistul a trecut în actul medico-legal legătura de cauzalitate între agresiune şi deces.  

„Ne-am trezit blocaţi de două maşini, iar acel fiu al decedatului mi-a cerut insistent să-i dau scris ce am consemnat la autopsie. Am apelat la poliţistul din sat, apoi au venit şi mascaţii poliţiei...”, a povestit Uşurelu.

Autopsia făcută când mortul era dus la groapă

O altă situaţie dificilă întâlnită de legist a fost când un preot din Dărmăneşti nu a vrut să accepte sub nici un chip ca soţia sa să fie supusă autopsiei. Aceasta nu avusese o moartă violentă, însă autopsia era necesară pentru a se elibera certificat constatator de deces.

„Părintele s-a opus, nu ne-a lăsat să facem autopsia, şi a trebuit să plecăm. Autopsia a fost făcută ulterior de o colegă, când mortul era deja scos din biserică şi dus la groapă...”, a povestit doctorul legist. 

„Sunt cazuri care rămân un mister pentru medicul legist”

Romeo Uşurelu spune că a efectuat în lunga sa carieră în jur de 5.000 de autopsii.

„Dintre acestea în jur de 150, poate 200, au fost cazuri în care nu am găsit motivul de deces, elementele au fost foarte puţine. Sunt cazuri care rămân un mister pentru medicul legist, el poate îşi explică decesul, transmite familiei cauza morţii, dar nu are proba certă din punct de vedere medical”, a declarat Romeo Uşurelu, subliniind că aceste cazuri au fost în mare parte morţi patologice, cauzate de afecţiuni.  

„După părerea mea, suntem în deficit în analize paraclinice, în examinări şi în extinderea investigaţiei cauzelor decesului prin aparatură de toxicologie. La acest capitol stăm foarte prost...”, a explicat medicul. Situaţia stă ceva mai bine la institutele de medicină legală din ţară, care lucrează pe paliere mai largi, însă aici ajung de regulă doar cazurile grave, de morţi violente.

Spânzurare înscenată pentru a ascunde o crimă

Unul dintre cele mai importante cazuri pentru Uşurelu, prin prisma faptului că autopsia sa a fost decisivă, este cel al morţii unei bătrâne în vârstă de aproximativ 80 de ani, din Ostra. Bătrâna a fost găsită moartă în casă, de o vecină, care a sesizat că a găsit-o pe vârstnică spânzurată cu o funie şi a încercat să o salveze, dar era prea târziu.

În primă fază, anchetatorii au mers pe varianta unei sinucideri.

La autopsie, legistul a observat însă că victima prezenta lividităţi cadaverice în partea de sus a corpului, ceea ce contrazicea varianta că aceasta s-a spânzurat. Mai exact, corpul bătrânei s-a aflat, când a murit şi în orele de după deces, într-o poziţie în care capul a fost mai jos decât picioarele. Acest detaliu, alături de altele, l-au făcut pe Uşurelu să-şi dea seama că bătrâna nu s-a spânzurat.

„Le-am zis poliţiştilor că nu-mi place cum arată cadavrul... Au reaudiat femeia, iar aceasta a început să dea declaraţii contradictorii...”, a relatat legistul.

Ulterior avea să se stabilească faptul că bătrâna a fost ştrangulată cu o funie chiar de vecină, în pat, iar apoi aceasta a încercat să simuleze o sinucidere prin spânzurare. A existat şi un mobil al crimei, legat de o moştenire a bătrânei lăsată fiului autoarei şi de intenţia victimei de a rupe acel contract. 

Oamenii găsiţi decedaţi la marginea drumului, cazuri foarte grele pentru un medic legist

Foarte greu de elucidat pentru un medic legist sunt şi cazurile în care sunt găsite persoane decedate în apropierea şoselelor ori sunt aduse acolo pentru a simula un accident rutier.

Romeo Uşurelu ne-a povestit despre cazul unui bărbat din Vatra Dornei, găsit mort la marginea străzii, lângă un restaurant la care petrecuse. Respectivul se certase în local cu mai mulţi bărbaţi, însă existau şi date că ar fi fost lovit de o maşină.

„Anchetatorii, poliţişti rutieri, pe de o parte, şi criminalişti, pe de altă parte, aşteptau verdictul meu... dacă e accident rutier sau agresiune... A fost foarte greu să mă pronunţ, am înclinat spre un accident rutier, însă elementele au fost puţine, cazul a rămas cu AN (autori necunoscuţi)”, a povestit medicul legist.

El a mai relatat şi de un caz în care a fost convins că un bărbat a fost omorât şi adus la marginea drumului, pentru a simula un accident rutier, însă ulterior, târziu, a ajuns la concluzia că trupul nu a fost transportat şi cauza decesului a fost un accident rutier.

„Este o meserie incitantă... desfaci fiecare segment al corpului în căutarea leziunii care a dus la deces”

Medicul Uşurelu a precizat că salariul unui legist este destul de mare, aproape de cât câştigă un procuror sau un judecător. 

„Actul nostru presupune o corectitudine exemplară, departe de a fi corupt. Multe cazuri pleacă de la verdictul medicului legist. De aceea salariile mai mari se justifică”, a declarat Uşurelu. Trebuie spus că salariul unui legist este mare şi pentru că acesta are sporuri de toxicitate, fireşti pentru munca pe care o prestează.

Deşi cazurile groaznice, mai ales cele ale unor copii ucişi, nu au cum să nu impresioneze, munca de zi cu zi ajunge la rutină chiar şi pentru un legist.

„Ne învăţăm că trecem peste drame, peste leziunile extreme. Este o meserie incitantă, te apuci de treabă şi desfaci fiecare segment al corpului în căutarea leziunii de bază, care a dus la deces. Deşi pare poate greu de înţeles, aici e momentul de satisfacţie profesională”, a mai spus Romeo Uşurelu.

Din ce în ce mai mulţi oamenii care mor „cu zile” în casă

Doctorul legist a arătat că în ultimii ani sunt din ce în mai multe cazuri care în mod normal nu sunt de competenţa medicinii legale.

„Sunt din ce în ce mai mulţi oameni singuri, săraci, care nu se duc să se trateze şi mor cu zile acasă. Foarte mulţi nu au nici medici de familie, astfel că nu are cine să le elibereze un certificat constatator al decesului. Astfel se face că aceste cazuri de morţi normale, fără suspiciuni, ajung pe masa medicului legist, ceea ce înseamnă o muncă inutilă şi cheltuieli nejustificate. Din păcate, constat că jumătate din totalul cazurilor din ultima vreme sunt de acest fel”, a punctat doctorul pensionar.

Munca de legist cu cei vii este de multe ori şi mai grea

Munca unui legist înseamnă şi examinarea persoanelor în viaţă care au suferit leziuni. Şi aici munca este foarte grea.

„La acest capitol sunt iarăşi mari probleme, multe victime disimulează, exagerează, fiecare vrea mai multe zile de îngrijiri medicale. Suntem reclamaţi, dăm cu subsemnatul pe la procurori, uneori mai suntem şi ameninţaţi, nu e o muncă deloc uşoară”, a explicat doctorul Romeo Uşurelu.

Legistul Uşureluare o mare pasiune: porumbeii

Doctorul Romeo Uşurelu nu este cunoscut numai ca legist. De-a lungul vieţii a avut şi multe activităţi conexe. Când era foarte tânăr s-a ocupat de instruirea „Sanitarilor pricepuţi” şi de echipele de Crucea Roşie de la mai multe întreprinderi, a predat anatomie umană la Şcoala Postliceală Sanitară Suceava şi a format echipa de fotbal „Sănătatea”, care a activat în campionatul municipal.

Marea sa pasiune însă a fost şi a rămas creşterea porumbeilor. Din 1978 a început să crească porumbei voiajori, ca preşedinte de asociaţie de profil organizând numeroase competiţii în ţară, dar şi în străinătate. Mai recent, a trecut la creşterea porumbeilor de rasă. În acest sens a înfiinţat Asociaţia „Fantezia Ţara de Sus”, cea mai mare comunitate a crescătorilor de păsări şi mamifere mici din Moldova. Timp de opt ani a fost preşedintele asociaţiei, iar mai recent s-a retras din această postură, rămânând preşedinte de onoare.

Doctorul creşte porumbei şi găini de rasă şi subliniază că apreciază foarte mult oamenii care au o pasiune.