Farmacie lângă farmacie, în toată zona centrală a Sucevei

Vânzarea medicamentelor pare să fie una dintre afacerile profitabile din municipiul Suceava. Cel puţin aşa s-ar crede, din moment ce în toată zona centrală a oraşului farmaciile au ajuns să fie una lângă alta. Șefa Colegiului Farmaciştilor din Suceava, Doiniţa Cocriş, afirmă că numărul unităţilor farmaceutice nu a crescut, faţă de cel înregistrat în 2010, în schimb cele mai multe s-au relocat din cartiere în zona centrală. Explicaţia oferită de Cocriş este simplă: farmaciştii individuali autohtoni n-au mai făcut faţă concurenţei marilor lanţuri de farmacii şi şi-au vândut afacerea acestora. Interesul marilor comercianţi nu a fost însă pentru spaţiile deţinute de farmaciştii suceveni, ci pentru dreptul acestora de a deţine o farmacie în Suceava, drept pe care l-au cumpărat cu sume între 100.000-120.000 de euro, potrivit Doiniţei Cocriş. Legea limitează numărul de farmacii în funcţie de numărul de locuitori, astfel că în municipiul Suceava ar fi trebuit să fie maximum 30 de farmacii. În perioada 1992-2006, reorganizarea reţelei farmaceutice din România a permis însă ca fiecare farmacist din sistem să aibă posibilitatea să-şi deschidă o farmacie şi s-a ajuns la un număr dublu faţă de necesar. Acesta este însă numărul maxim admis, peste cele 61 de farmacii nu pot apărea altele.

”Cu excepţia farmaciilor din marile centre comerciale, din 2006 în Suceava nu s-a mai înfiinţat nici o farmacie. Cele din cartiere, care au fost cumpărate, au venit toate în centru. Nu stau în cartier, să vândă de şapte milioane de lei vechi, să plătească doi farmacişti şi asistente. 100.000 de euro a fost o sumă atractivă pentru mulţi dintre noi şi aşa s-a ajuns ca acum în oraş, din 61 de farmacii, să fie mai puţin de 15 individuale. Restul sunt ale lanţurilor”, a spus Doiniţa Cocriş.  De asemenea, toate farmaciile de lanţ s-au autorizat fără receptură, deci nu sunt interesate de prepararea produselor farmaceutice. Creme, loţiuni sau alte produse la care pe vremuri medicul scria reţeta şi farmacistul le prepara întocmai se mai fac astăzi doar în trei, patru farmacii din oraş şi acestea toate individuale. În celelalte poţi cumpăra doar produse farmaceutice şi medicamente gata ambalate.

Cum dispare o farmacie pentru a face loc alteia

Pe lângă suma oferită pentru licenţă, metoda de a convinge un farmacist autohton să vândă este simplă: ”iniţial, când au apărut (n.r. farmaciile de lanţ) s-au aşezat lângă farmacii independente puternice. Apoi le-au cumpărat - nimeni nu vinde de bine, după care s-au relocat. În general, ei nu-ţi iau societatea. O au pe a lor şi deschid doar un punct de lucru”, a explicat şefa Colegiului Farmaciştilor din Suceava.

În opinia Doiniţei Cocriş, cele care vor rezista pe piaţă vor fi farmaciile din marile lanţuri. Asta pentru că, pe de o parte, legislaţia le-ar favoriza, iar pe de altă parte pentru că au putere financiară incomparabil mai mare cu farmaciile independente. Spaţiile mari, generoase în care funcţionează, prezentarea atractivă, sistemul de oferte practicat, reclama agresivă îi determină uşor pe oameni să aleagă această categorie de unităţi farmaceutice. Iar miza cea mare o reprezintă sumele imense alocate de stat pentru medicamente compensate şi gratuite şi cantităţile de medicamente pe care românii le consumă lunar.

”Numai lanţurile vor rezista, într-o incompetenţă crasă din punct de vedere al apropierii faţă de bolnav. Este o ştirbire a profesiei noastre. Actul farmaceutic va fi complet devalorizat”, crede Doiniţa Cocriş.

În tot judeţul Suceava sunt 251 de farmacii, la care se adaugă şi cele care funcţionează în incinta spitalelor. Numărul farmaciştilor se ridică la 395, dintre care circa 100 sunt în farmaciile din mediul rural. Lor li se adaugă aproximativ 600 de asistenţi de farmacie.