Bani aruncaţi la gunoi, pentru că groapa ecologică de deşeuri de la Moara nu este funcţională

Închiderea gropilor de gunoi din judeţ, conform cerinţelor UE, chiar de nu există alternativă pentru depozitarea deşeurilor care se produc în oraşe şi comune, a generat şi va genera în continuare costuri imense autorităţilor locale.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a tras un nou semnal de alarmă asupra faptului că deşi lucrările la groapa de gunoi de la Moara sunt aproape de a fi finalizate, primăriile vor avea în continuare de suportat cheltuieli suplimentare cu depozitarea temporară a deşeurilor, iar apoi cu transportul şi depozitarea lor la groapa ecologică.

„Am discutat cu preşedintele CJ, Cătălin Nechifor, despre data la care poate fi pusă în funcţiune şi operată groapa de gunoi de la Moara. Primăria Suceava depozitează temporar aceste deşeuri undeva în zona Termica, pe un teren închiriat de Diasil de la Primăria Ipoteşti, unde a amenajat o rampă temporară autorizată. Dar noi trebuie să cărăm de acolo aceste deşeuri, în măsura în care se deschide groapa ecologică de la Moara. Preşedintele CJ a spus că lucrările pe investiţii inclusiv la staţia de levigat sunt finalizate. Rămâne problema operatorului. Vom termina groapa şi nu vom avea operator”, a declarat primarul Sucevei, Ion Lungu, care speră ca aceasta să devină funcţională măcar de la finele anului.

„Pentru fiecare lună de nefuncţionare a gropii de la Moara municipalitatea suceveană are de achitat cheltuieli suplimentare. Se adună cantităţi mari de deşeuri, pe care trebuie să le mai trasferăm la Moara”, a precizat edilul sucevean.

Recent, municipalitatea suceveană a achitat 2,5 milioane de lei dintr-un total de 4,7 milioane de lei care i-au revenit ca şi cofinanţare la realizarea gropii ecologice de gunoi de la Moara, pentru care a contribuit şi cu terenul necesar.

Anterior depozitării temporare pe terenul Diasil, gunoiul produs de suceveni ajungea la groapa de gunoi a municipiului Fălticeni, iar ulterior la Botoşani.