Printează articolul
Trimite e-mail
Regal de muzică şi dans popular, costume tradiţionale care au scos în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor judeţului Suceava, multă voie bună, toate într-un singur loc de poveste, la Balul gospodarilor, organizat vineri seară (17 aprilie) în sala de festivităţi din Gara Burdujeni, un spaţiu cu o valoare istorică şi arhitecturală deosebită. Peste 500 de artişti şi iubitori de folclor au dat curs invitaţiei de a face parte din povestea începută acum zece ani, la iniţiativa interpretului Călin Brăteanu - proiectul Balul gospodarilor.
Pentru câteva ore bune, de la ora 20:00 şi până aproape de zorii zilei, a răsunat în Gara Burdujeni cântecul popular. Toată suflarea îmbrăcată în straiul popular a luat parte la sărbătoarea ce a avut menirea să adune într-un spirit, într-o adevărată comuniune, oameni din mai toate zonele folclorice ale judeţului, dar şi oaspeţi de la Iaşi.
Lansarea albumului “Neamul meu şi satul meu”
Interpretul Călin Brăteanu ne-a spus că Balul gospodarilor, organizat vineri seară la Gara din Burdujeni, înseamnă o sărbătoare, un bilanţ după zece ani de muncă, zece ani de când a pornit cu acest proiect, dar şi zece ani de când se află în slujba folclorului românesc. „Dumneavoastră tuturor, / V-aş da sămânţă de dor, / S-o udaţi ca să-nflorească / Şi în suflet să vă rodească” au fost doar câteva dintre vorbele adresate publicului de Călin Brăteanu, la debutul balului.
„Împlinim anul acesta zece ani de când am preluat manifestarea de la Fundu Moldovei – Balul gospodarilor. Am dus-o prin vetrele folclorice ale judeţului şi am ajuns la Suceava. De fapt, anul acesta şi eu împlinesc zece ani în slujba folclorului bucovinean. Albumul pe care îl lansez se numeşte <Neamul meu şi satul meu>, un album care vine în faţa iubitorilor de folclor cu 17 cântece cu acompaniament de bandă sau de bantă, formaţiune muzicală de alămuri care a reprezentat o celulă de bază a activităţii culturale din lumea satului din Nordul Moldovei, iar la noi, în subzona geografică a Sucevei, cu precădere pe cursurile râurilor Suceava şi Siret. Piesele sunt preluate de la Alexandru Havriliuc, cel care a cântat de-a lungul timpului în toate vetrele folclorice. Este un proiect prin care asigurăm continuitate folclorului. Am preluat melodia populară, pe care am îmbrăcat-o în alte haine, păstrând particularităţile stilistice de altădată, sunetul de fanfară de altădată şi încercăm să o aducem în atenţia publicului, îmbrăcându-o într-o haină a zilelor noastre”, ne-a spus Călin Brăteanu, care este şi directorul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, din cadrul Centrului Cultural Bucovina. Coperta albumului <Neamul meu şi satul meu> este realizată de Traian Seserman, învăţător la Şcoala cu clasele I-IV din cătunul Codru, ce aparţine de oraşul Cajvana.
Sute de artişti pe scenă
Pe scena amenajată în sala de festivităţi din Gara Burdujeni au evoluat artişti care au sprijinit proiectul Balul gospodarilor, care, după cum a explicat Călin Brăteanu, „nu au condiţionat niciodată prezenţa lor în acest bal, au subscris cauzei, drept pentru care îi respect din toată inima pe ei, pe instrumentiştii Ansamblului Artistic <Ciprian Porumbescu>, pe colegii mei de la Centrul Cultural Bucovina, oameni cu care am reuşit să legăm un proiect frumos, un proiect care zic eu că ne reprezintă pe noi, pe locuitorii judeţului Suceava”. Ineditul ediţiei a X-a a Balului gospodarilor a constat în prezenţa oaspeţilor de la Iaşi. „Este vorba de Ansamblul <Mugurelul> al Facultăţii de Agronomie din Iaşi, promoţia 1980 – 1985. Ei au venit însoţiţi de Vasile Lungu (Domeniile Lungu, finanţatorul acestui proiect), Vasile Lungu, producător de vinuri, unul dintre producătorii mari ai ţării. Dumnealor au îmbrăcat haina populară şi sunt <boboci> în Balul gospodarilor de la Suceava”, a completat interpretul Călin Brăteanu.
Evoluţii remarcabile la Balul gospodarilor de vineri seară au avut artiştii Alexandru Havriliuc, Viorel Leancă, Alexandru Pugna, Anghelina Timiş Lungu, Ana Ilca Mureşan, Andrei şi Margareta Bărbos, Claudia Martinică, Constantin Bahrin, Cornelia Ciobanu, Dan Doboş, Doru Farcaş, Leonard Zamă, Panfil Roată, Nicoleta Hafiuc, Adriana Bucevschi, Silvia Zagoreanu, Lenuţa Rusu, Sorin Filip, Manuela Pohoaţă, Ghiorghiţă Rotaru, Vasilica Maruneac, Doru şi Anamaria Cotos, Dana Dăncilă, Marian Gogan, Laura Erhan, Andreea Chisăliţă, Mihaela Cajvan, Ionuţ Ţanţa, Dinu Croitoru, Leonard Raicu, Adrian Semeniuc, Anatol Ciobanu, Livia Adamachi, Ovidiu Aluncăriţei, Cosmin Croitoru, Vasile Bădeliţă, Trifan Leancă, Gelu Cuzic, Petrică Oloieru, Răzvan Mitoceanu, Bogdan Cotruţ, Ionuţ Chitic, Constantin Pascal, Fanfara „Trandafirul” Calafindeşti, Fanfara de la Stamate, Fanfara „Valea Siretului”, Mariana Honceru şi Grupul „Vatra”, Ansamblul „Arcanul” USV, Corala ISU Bucovina şi a Protopopiatului II Suceava, Ansamblul „Mugurelul” Iaşi şi Ansamblul „Arcanul” Fundu Moldovei.
Nimeni nu a rezistat să stea jos în timp ce artiştii cântau pe scenă. Oamenii aflaţi în sală s-au prins în hore, în sârbe, au dansat şi s-au bucurat de folclor de calitate. Unii veniţi de departe au luat cu ei şi coşurile pline cu bucate, pentru că la o vorbă bună merge şi un vin bun, dar şi o plăcintă poale-n brâu.
Costume populare scoase din lada cu zestre
Balul gospodarilor a fost o manifestare organizată de Clubul Rotary Suceava-Bucovina, în parteneriat cu Asociaţia Culturală „Vatra Satului”, Compania Naţională CFR SA, Regionala Iaşi – Gara Burdujeni, Domeniile Lungu din Iaşi şi TVR Iaşi. Poeta Carmen Veronica Steiciuc, reprezentanta Clubului Rotary Suceava - Bucovina, ne-a spus că „Rotary sprijină cultura suceveană, dar şi tradiţiile. Este o bucurie, pentru că după Simfoniile de toamnă, după Zilele Vişniec venim cu un nou concept, un bal al gospodarilor, în sala de festivităţi a Gării Burdujeni, pentru a pune în valoare, a repune în lumină un spaţiu plin de frumuseţe, un spaţiu cu valoare istorică, pe care un asemenea bal îl aduce în atenţia tinerilor, dar şi al celor nostalgici, care veneau pe vremuri la balurile organizate în această sală excepţională”.
Balul gospodarilor s-a dovedit a fi un eveniment semnificativ pe harta folclorului românesc, care reuneşte la fiecare ediţie interpreţi, fanfare şi ansambluri folclorice de rezonanţă naţională, oameni care vor să ducă mai departe muzica de calitate, obiceiurile, portul popular. Printre oaspeţii de la bal am întâlnit-o şi pe prof. înv. primar Lidia Loredana Seserman din Cajvana, împreună cu cele două fiice ale sale, Diana şi Teodora. Toate trei purtau costume populare autentice din zona Cajvana şi Todireşti, costume scoase din lada cu zestre.
„Portul popular este de fapt o vestimentaţie de gală, care nu ar trebui să lipsească din garderoba unui gospodar. Până să mă căsătoresc, nu am avut un costum popular. Acum deţin zece cămăşi populare vechi, dar preţioase, pe care le îmbrac cu mare drag la diverse manifestări, precum Balul gospodarilor”, ne-a spus Lidia Loredana Seserman.
Fiica cea mare, Diana Seserman, în vârstă de 12 ani, ne-a descris costumul ei popular, format din cămaşă înflorată, cusută cu fir verde şi cafeniu, catrinţă ţesută din lână şi fir auriu, încinsă la mijloc cu bârneaţă. În picioare a purtat „papuci întregi”, deşi, ne-a spus eleva, ştie că pe vremuri bunicii ei au purtat opinci. Sora mai mică, Teodora Seserman, elevă în clasa a V-a, a purtat un costum din satul natal Todireşti, „cămaşă cusută cu fir verde, verdele crud al primăverii, aşezat peste albastrul primelor flori, viorele, toporaşi şi brânduşe. Catrinţa are fondul negru şi motive florale”.
La bal, de la distanţă
Au fost şi persoane care au venit vineri seară doar să asculte muzică populară şi să admire costumele populare ale celor aflaţi în sala de festivităţi a Gării Burdujeni. Unii erau din alte localităţi, veniţi în vizită la rude, alţii locuiesc în zona Gării şi au dorit să nu rateze ocazia de a-şi bucura ochii şi inima cu un aşa eveniment de gală. Au stat ore în şir în picioare pe peronul Gării, doar pentru a vedea cum se distrează oamenii în costume populare, în compania unor artişti de top.
O suceveancă ne-a spus cu regret că nu are costum popular, dar şi-ar dori. „Este o idee foarte bună ce se întâmplă aici. Este foarte frumos. Poate până anul viitor voi avea costum popular şi voi veni şi eu la bal”, ne-a spus suceveanca. Niculina Moroşanu, în vârstă de 65 de ani, a venit la Suceava în vizită la copii. „Eu sunt din Dolhasca. Întâmplător mă aflu aici, dar îmi place foarte mult. Şi este foarte bine că se menţin tradiţiile. Îmi doresc să nu se piardă ce a fost mai frumos pentru români şi pentru ţinuturile noastre. Şi eu am costum popular, păstrat de la mama, pe care îl port la sărbători”, ne-a povestit femeia. Lăcrămioara I., în vârstă de 37 de ani, şi vecina ei Floarea, în vârstă de 68 de ani, au venit special să vadă Balul gospodarilor, „o manifestare bine venită în cartierul Burdujeni, o zonă chiar uitată. Ar trebui să se organizeze cât mai multe evenimente în cartierul Burdujeni. Noi iubim folclorul şi costumul popular, de aceea am ales să fim aici, măcar să rămânem cu amintirile, cu ceea ce am văzut de la distanţă”, ne-au spus femeile.
