Peste 50 de coşuri au fost prezentate la Sărbătoarea coşurilor de Paşte, de la Gura Humorului

Bucovina este zona în care tradiţiile sunt păstrate, de aceea mulţi oameni din întreaga ţară aleg să petreacă sărbătorile aici. Unele datini şi obiceiuri specifice acestei perioade au fost înscrise şi în Programul turistic „Paştele în Bucovina”, pentru a fi cunoscute de cei care ajung în zonă. O astfel de acţiune de promovare a obiceiurilor şi datinilor a fost a VII-a ediţie a Sărbătorii coşurilor pascale care s-a desfăşurat luni, în a doua zi de Paşte, începând cu ora 13,00, pe esplanada din faţa Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului. Humorenii dar şi locuitorii satelor învecinate, îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei sau specifice etniei, au venit în centrul oraşului pentru a arăta cum se pregăteşte un coş cu bucate de Paşte pentru sfinţit la sfârşitul slujbei din noaptea de Înviere.

Din cele peste 50 de coşuri expuse nu au lipsit pasca şi cozonacul specifice acestei sărbători, ouăle roşii, preparatele din miel şi din porc, crucea făcută din drob de sare, untul făcut în casă, salamul de casă, şunca, băuturile tradiţionale cum ar fi afinata, fragata şi zmeurata. În mijlocul coşului a fost aşezat pe o babă (aşa este numit un cozonac copt într-o formă specială) cel mai frumos ou încondeiat. Toate acestea au fost puse într-un coş din nuiele în care a fost aşternut un ştergar ţesut în casă cu motive tradiţionale. Pentru a înfrumuseţa coşul, multe dintre gospodine au adăugat flori de sezon. 

Slujbă de sfinţire a coşului pascal

Manifestarea de la Gura Humorului a început cu o slujbă de sfinţire a coşurilor pascale şi stropire cu apă sfinţită a gospodarilor, oficiată de un sobor de preoţi de la parohiile din oraşul Gura Humorului. Tot preoţii au trecut pe la fiecare participant pentru a juriza coşurile, verificând dacă în ele se află produsele tradiţionale specifice acestei sărbători. Tot preoţii au notat şi cele mai frumoase şi autentice costume populare.

La sărbătoarea coşurilor pascale au venit şi tineri. Amalia are 13 ani şi a venit cu un coş identic cu cel cu care a fost la sfinţit în Noaptea de Înviere, din care nu au lipsit pasca, hreanul, ouăle, grâul încolţit, checul cu ciocolată şi cozonacul. Nu a pus preparate de miel în coş pentru că a dorit ca tot ceea ce a prezentat să fie făcut de ea. “Este un obicei frumos la care particip pentru a patra oară. Am învăţat să pregătesc coşul pentru sfinţit de la doamnele de la cămin, pentru că sunt crescută în sistemul instituţionalizat şi nu am familie. În viaţă este bine să ştii de toate şi de aceea merg în fiecare an cu coşul la sfinţit şi apoi îl prezint în expoziţie”, ne-a spus Amalia.

Bărbaţii s-au întrecut cu femeile în prezentarea coşului de Paşte

Gospodinele din Gura Humorului au reprezentat zona cu cele mai frumoase coşuri pascale. “Un coş conţine pască, preparate făcute în casă, ouă roşii, totul fiind pregătit după reţete tradiţionale, miel, hrean. Nu lipseşte crucea din sare de Cacica, este simbolul creştin care aduce binecuvântare, baba făcută din aluat de cozonac într-un vas de ceramică şi cel mai frumos ou decorat de gospodina casei”, ne-a spus Rodica Hacman.

O concurenţă serioasă pentru gospodinele din zona Gura Humorului a fost din partea bărbaţilor, câţiva dintre ei având coşuri care îţi atrăgeau atenţia prin modul de prezentare, dar şi prin varietatea bunătăţilor care se aflau în ele.

Gheorghe Zofotă a venit cu un coş foarte frumos pregătit chiar de el.

„Ca de obicei, în fiecare an aducem în faţa celor care vizitează Bucovina tradiţiile noastre păstrate de la străbunici. În mijlocul coşului tronează baba făcută din aluat de cozonac cu nucă şi cu mac, apoi pasca cu brânză este nelipsită din coşul pascal, cârnaţul de casă, ouă roşii, drob de miel. De această dată nu am mai venit cu fragată sau afinată, în acest an am venit cu secărică, şi în rest multă sănătate şi voie bună. Doamne ajută cui sărută şi sporeşte cui iubeşte”, a precizat Gheorghe Zofotă.

Alexandru Tănase din Gura Humorului a avut în coş 14 produse. „Ne trebuie o oră până le descriu pe fiecare. Toate sunt făcute în gospodăria mea, sunt pregătite de buna mea gospodină, am crescut purcelul, mielul, am cultivat grâu şi am făcut făină, am prelucrat laptele de la vacă şi am făcut brânză pentru pască, smântână pentru prăjituri, am făcut un miel din unt de casă, care reprezintă mielul în miniatură, având şi blăniţa din unt dat pe răzătoare, hreanul şi sfecla roşie sunt din grădină”, ne-a spus Alexandru Tănase.

Premii în bani şi diplome

Juriul a decis să acorde tuturor participanţilor premii, adică 100 de lei şi Diplome de participare, pentru că a fost foarte greu de hotărât care este cel mai frumos coş, toţi participanţii având coşuri deosebite. La final, cei prezenţi au avut posibilitatea să guste din bucatele din coşuri, apoi au asistat la un spectacol de muzică populară.