Sucevenii vor avea de Paște Lumină de la Ierusalim

Credincioșii din județul Suceava vor primi și în acest an Lumina de Paște de la Ierusalim.

Un comunicat remis de Biroul de presă al Consiliului Județean Suceava precizează că în seara zilei de 11 aprilie a.c., Lumina Sfântă va fi distribuită către bisericile și mănăstirile din județ, din fața Bisericii „Sfântul Ilie” din Fălticeni pentru zona adiacentă și zonele Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, respectiv de la Biserica „Sfântul Gheorghe” din cadrul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava pentru Suceava și împrejurimi și zonele Rădăuți și Siret. Orarul exact va fi anunțat publicului în timp util.

Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române, Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi adusă de o delegație a Patriarhiei condusă de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul, cu binecuvântarea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.

Protoieriile și alte eparhii ale Patriarhiei Române din țară au fost invitate să trimită delegați la Salonul Oficial al Aeroportului Internațional „Henri Coandă”, în seara zilei de 11 aprilie, în jurul orei 19.00, pentru a primi Lumina Sfântă de la Ierusalim spre a fi oferită preoților și credincioșilor.

De la aeroport, Lumina va fi dusă cu avioane de mici dimensiuni pe principalele aeroporturi din țară pentru comunitățile de credincioși ortodocși din aceste regiuni.

Pentru creștinii ortodocși, Focul Sfânt, numit şi Lumina Harică, are o semnificație specială, fiind  considerat una dintre cele mai mari minuni ale Bisericii Ortodoxe. Din secolul VIII e.n., când apare prima mențiune despre asta în cărțile biblice, la Ierusalim, în fiecare sâmbătă a Paştelui Ortodox, în acelaşi mod şi în acelaşi loc apare Lumina Harică. Locul este considerat a fi mormântul lui Hristos.

Ritualul Paştelui Ortodox de la Ierusalim este respectat cu rigurozitate. Sfântul Mormânt este controlat din noaptea Vinerii Mari, de poliţişti civili necreştini – un arab, un turc şi unul din partea statului Israel. Ei verifică toate obiectele din interior să nu aibă vreo sursă de foc, verifică lespedea şi îl controlează corporal pe arhiereul grec care răspândește vată pe Mormântul Sfânt.

Se sting toate luminile, se sigilează uşa Sfântului Mormânt şi gardienii rămân de pază, până când se aprinde Lumina Sfântă. Procesiunea pentru Vecernia Sâmbetei Mari se formează la sediul Patriarhiei Ortodoxe, iar la ora 9.00 se porneşte spre Biserica Sfântului Mormânt, se face înconjurul bisericii de trei ori, apoi patriarhul cu toţi slujitorii se retrag în altarul bisericii ortodoxe de vizavi şi stau în aşteptare.

La Ierusalim, Lumina se aprinde în jurul amiezii

La ora 12.00, patriarhul este condus în faţa Sfântului Mormânt, unde este controlat de poliţişti necreştini, în prezenţa reprezentanţilor oficiali armeni, catolici şi copţi, să nu aibă vreo sursă de foc. Apoi patriarhul desigilează uşa Sfântului Mormânt şi intră în prima încăpere, însoţit de un arab musulman. Acesta rămâne aici şi supraveghează, în timp ce patriarhul intră în a doua încăpere şi îngenunchează în faţa lespezii Sfântului Mormânt. Se sting toate lumânările, candelele şi luminile şi în biserică se pogoară tăcerea. După 15-20 de minute de rugăciune, în biserică apare o lumină puternică, precum un fulger, coborând în zig-zag din cupola mare a bisericii. Vine deasupra Capelei Sfântului Mormânt, ca un glob de lumină ce se sfărâmă în mici bucăţi, apoi intră înăuntru ca o rază subţire de foc, coboară pe lespedea Mormântului şi aprinde vata răspândită deasupra.

Patriarhul adună cu mâinile vata aprinsă de o flacără galben-verzuie, care timp de câteva minute nu arde. Apoi pune vata aprinsă în două cupe de aur şi iese în prima încăpere. Aici, în prezenţa musulmanului, aprinde două buchete mari de câte 33 de lumânări, cât anii pe care îi avea Iisus, iar cupele le dă afară, pe două ferestre mici, la doi diaconi ortodocşi.

Aceştia duc o cupă la Sfântul Altar, iar pe a doua la Biserica Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, de la Patriarhie. Apoi patriarhul iese în faţa Sfântului Mormânt, cu cele două făclii aprinse, şi strigă de trei ori: „Veniţi de luaţi Lumină!”. De la patriarh iau atunci Lumină şi catolicii, armenii şi copţii, ducând-o în altarele lor, unde o păstrează tot anul. La două ore după miezul nopţii, Liturghia Învierii ia sfârşit.

Lumina de la Ierusalim a fost adusă pentru prima oară în România la Suceava, la Paștele din 2009, la iniţiativa fostului preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Din 2010, acțiunea a fost preluată de Patriarhia Română.