Primăria Moara a cerut în instanţă obligarea unui procuror la muncă în folosul comunităţii

Un procuror sucevean s-a trezit recent cu o plângere în instanţă formulată împotriva sa de Primăria comunei Moara, prin care reprezentanţii instituţiei cer obligarea magistratului la muncă în folosul comunităţii.

La mijloc ar fi o sancţiune contravenţională în cuantum de 78 de lei, aplicată în noiembrie 2007, sancţiune care nu a fost achitată în termenul prevăzut de lege, fiind înregistrată ca debit la Primăria comunei Moara.

Aşa cum prevede legislaţia, Primăria Moara – prin primarul Constantin Prodaniuc - a cerut în februarie 2015, la Judecătoria Suceava, înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea obligării procurorului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

Astfel de procese sunt cu miile pe rolul instanţelor de judecată, în principal fiind vorba de persoane care au acumulat numeroase amenzi neachitate şi care nu au bunuri ce pot fi executate silit pentru a fi recuperate debitele, iar drept urmare, sunt trimise, prin decizie judecătorească, să-și plătească sancţiunile contravenţionale prin muncă, la strâns gunoaie, măturat străzile ori la plantat de panseluţe.

Anchetă socială la procuror „acasă”. Primăria: „E rău-platnic și nu are loc de muncă”

În cazul de faţă, însă, situaţia este una total diferită, iar în actele anexate cererii de chemare în judecată, procurorul a observat existenţa mai multor falsuri grosolane, care scot în evidenţă cel puţin o neglijenţă crasă în serviciu.

Printre înscrisurile depuse de Primăria Moara la dosarul cauzei se numără o anchetă socială, chipurile făcută „acasă” la intimat, nimeni altul decât procurorul respectiv.

Astfel, potrivit anchetei sociale, procurorul domiciliază în comuna Moara, este „cunoscut ca fiind rău-platnic, având amenzi înregistrate (şi neachitate) la serviciul de taxe și impozite al comunei Moara, nu este înregistrat în evidenţele primăriei cu bunuri care să fie valorificate în urma executării silite pentru recuperarea debitului şi nu realizează venituri".

Procurorul: „Sunt mutat din Moara de 12 ani”

În privinţa anchetei sociale, procurorul a comunicat în întâmpinare că totul este un fals ordinar. Magistratul arată că nu mai are domiciliul pe raza comunei Moara de aproximativ 12 ani şi a depus chiar înscrisuri care dovedesc acest lucru. Apoi, explică procurorul, chiar şi dacă ar fi locuit în continuare la Moara, reprezentanţii primăriei din localitate nu au iniţiat nici un fel de formă de executare silită în privinţa sa. Astfel nu ar fi ajuns la uluitoarea concluzie că intimatul, despre care cu siguranţă habar nu aveau că este procuror, nu are pe numele său nici măcar un bun care să poate fi valorificat pentru recuperarea debitului. 

Dacă ar fi urmat procedurile legale privind executarea silită, arată procurorul, s-ar fi putut constata cu ușurinţă existenta posibilităţilor de a recupera acea sumă de 78 de lei. Numai salariul lunar al procurorului este de câteva zeci de ori mai mare.

Somaţii trimise de primărie pe care procurorul nu le-a primit niciodată

Pe lângă acea anchetă socială, care e clar că a fost făcută din pix, în biroul unui funcţionar care nu a fost niciodată să se intereseze ce face „rău-platnicul”, la dosarul cauzei au fost anexate şi alte înscrisuri.

Printre acestea, o somaţie prin care intimatul, adică procurorul, ar fi fost anunţat că s-a început executarea solită împotriva sa şi că are termen de 15 zile de la primirea somaţiei să achite cei 78 de lei, altfel, scria în acel document, „se va proceda la continuarea măsurilor de executare silită”.  

Acest înscris dovedeşte întocmai raţionamentul prezentat anterior, potrivit căruia executarea silită a fost una fictivă. De altfel, în întâmpinarea depusă la dosar, procurorul arată că el nu a primit niciodată acea somaţie.

Interesant este că, potrivit magistratului, acele somaţii nu au număr de înregistrare, sunt completate cu același pix, deși apar cu date diferite, magistratul bănuind că acele documente au fost întocmite în aceeaşi zi, cu puţin timp înaintea sesizării instanţei de judecată.

Primarul: „A fost o greșeală. Ne cerem scuze”

Contactat în cursul zilei de ieri, primarul comunei Moara, Constantin Prodaniuc, ne-a cerut mai întâi un răgaz să vorbească cu juristul instituţiei pe care o conduce, motivând că nu ştie despre ce este vorba.

Ulterior, după câteva zeci de minute, l-am contactat din nou pe primarul Prodaniuc.

„A fost o greşeală, o confuzie de nume. A trimis jurista în instanţă că retrage plângerea. Ne cerem scuze”, a declarat primarul comunei Moara.

Scuzele nu cred însă că vor acoperi greşeala de a întocmi în fals documente oficiale, cu atât mai mult cu cât, potrivit unor surse din Parchet, procurorul vizat intenţionează să depună şi o plângere penală. Asta cu atât mai mult cu cât în aceeaşi zi în care Primăria Moara a cerut în instanţă obligarea la muncă a procurorului, alte dosare similare, cu acelaşi obiect (transformare amendă), au fost înaintate Judecătoriei Suceava de aceeaşi unitate administrativă, existând suspiciunea că şi în aceste cazuri anchetele sociale s-au făcut cu acelaşi pix, din acelaşi birou.

Singurul lucru adevărat: amenda primită de procuror

Singurul document care nu a fost contestat de procurorul în cauză este amenda primită în 2007.

În ziua în care a primit înştiinţarea că este chemat în judecată de Primăria Moara şi a dat peste concluziile anchetei sociale, a crezut iniţial că totul este o eroare, inclusiv acea sancţiune contravenţională. A crezut şi el că este a unei alte persoane, cu acelaşi nume. Şi-a recunoscut însă semnătura din procesul verbal de contravenţie şi scrisul de la rubrica „Alte Menţiuni”, unde a scris că nu are nici un fel de obiecţiuni.

Era o amendă din 22 noiembrie 2007 primită pentru că a condus un autoturism pe drumurile publice fără a avea documentele de identitate şi fără a purta centura de siguranţă. Era o amendă de 78 de lei, pentru care trebuia să plătească în 48 de ore jumătate din acea sumă.

„Am uitat efectiv de acea amendă. Era o sumă infimă. Mi-am adus aminte abia acum câteva săptămâni, când am primit cererea de chemare în judecată”, ne-a declarat procurorul. 

Chiar şi numai din această privinţă, acţiunea primăriei este neîntemeiată întrucât creanţa fiscală reprezentând amenda contravenţională este stinsă prin prescripţie.