Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuţi s-a desfăşurat, la sfârşitul săptămânii trecute, vineri, 3 aprilie, întâlnirea profesorilor coordonatori ai Consiliilor Şcolare ale Elevilor (CŞE) din judeţul Suceava. Sub titlul generic „Decizii la vârsta indeciziei”, manifestarea a reunit aproximativ 20 de cadre didactice care gestionează activităţile consiliilor şcolare din judeţ. Printre invitaţi s-a numărat Tatiana Vîntur, inspector şcolar de educaţie permanentă, căreia i s-a alăturat Mara Sofrona Perţa, responsabil de cerc pedagogic, membru al grupului de formatori CE la nivel naţional. De asemenea, la activitate a fost prezent şi Tudor Găitan, preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor Suceava, care s-a implicat activ în desfăşurarea sesiunii de formare. Elevii din CŞE de la colegiul rădăuţean au devenit pentru aproape două ore protagoniştii unei sesiuni de formare pe tema adoptării deciziilor orchestrată de prof. Florin George Popovici. Exerciţiul propus de acesta a însufleţit atmosfera, a activat spiritele, a provocat dezbateri şi controverse joviale.
Dezbateri, discuţii, întrebări şi răspunsuri încrucişate
În cadrul manifestării directorul instituţiei şcolare, profesoara Carmen Andronachi, a evidenţiat importanţa asumării tradiţiei ca punct de plecare în cultivarea performanţei, dar şi importanţa completării armonioase a influenţelor educative formale cu activităţile de factură non-formală. A urmat discursul lui Miriam Leon-Postolache, consilierul educativ al Colegiului Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, care a conturat traiectoria Consiliului Şcolar al Elevilor, punctând reperele istorice, amintind contribuţiile semnificative ale celor care au coordonat aceste activităţi, adevărate ateliere de responsabilitate socială.
A urmat activitatea de formare propriu-zisă, în care membrii Consiliului Şcolar al Elevilor au fost puşi în situaţia unui experiment de gândire. După ce li s-a descris un scenariu cataclismic, participanţii au trebuit să decidă cine va supravieţui şi cine nu. Mai exact, elevii au primit câte un bilet pe care se afla scris numele unei profesii, sarcina de lucru fiind aceea ca ei să îşi convingă colegii, la capătul unei scurte etape de pregătire prealabilă a discursului, că merită să fie acceptaţi în buncăr în eventualitatea unor explozii nucleare succesive. Au urmat dezbateri aprinse, discuţii, întrebări şi răspunsuri încrucişate, cu argumente formulate abil sau timid, cu replici ce au plutit deasupra asistenţei sau au plonjat abrupt de la un membru al CŞE la altul. După etapa de pregătire a argumentelor a urmat etapa susţinerii propriei profesii printr-un discurs public limitat ca întindere, expus în maniere riguroase, directe sau degajate, chiar amuzante.
Respectul mutual dintre elevi şi cadrele didactice
Unii dintre vorbitori au sugerat colegilor cât mai discret profesia deţinută, alţii au oferit indicii preţioase privind utilitatea lor. În experimentul de gândire a existat şi un personaj misterios, „X”, ale cărui abilităţi au fost prezentate ca fiind utile supravieţuirii. Din păcate, personajul misterios nu a reuşit să obţină voturile menite a-i asigura supravieţuirea. Evaluarea a fost concepută tot în manieră non-formală, sub forma unui desen ce reprezenta cadranul unui kilometraj şi a două spaţii pe foaia de flipchart: unul rezervat sugestiilor şi recomandărilor, iar celălalt destinat lucrurilor pe care elevii le-au învăţat în urma sesiunii de formare.
Ilaria Nica, director al Departamentului de Educaţie formală şi non-formală din cadrul CŞE, a declarat la final: „Am reuşit să atingem obiectivul pe care ni l-am propus şi am lăsat o impresie frumoasă participanţilor. Prin eforturile noastre, am încercat să creăm o imagine a Consiliului Şcolar al Elevilor din liceul nostru, să conturăm cât mai bine respectul mutual dintre elevi şi cadrele didactice, precum şi colaborarea cât mai eficientă în scopul dezvoltării personale, competenţe, dar mai ales atitudini ce stau la baza activităţii noastre ca membri ai Consiliului.”
