	Acum: 0°C.
	La noapte: °C. Meteo

Anunţuri Online	MonitorulTV	Album Foto
Horoscop	Redacţia	Publicitate

	EUR:		4,9766 lei
	USD:		4,7317 lei

Prima pagină Alte articole din categoria Local

Printează articolul | Trimite prin e-mail

Trimite e-mail |

ø imagini |

ø fişiere video

În aprilie

Pensionarii suceveni îşi vor primi mai repede drepturile băneşti

de Dan COMAN
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Pensionarii din judeţul Suceava îşi vor primi mai repede pensiile. Potrivit purtătorului de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii Suceava, Loredana Ciot, în luna aprilie a.c., pensiile vor fi plătite cu câteva zile în avans, astfel încât banii să fie încasaţi de toţi pensionarii înaintea sărbătorilor de Paşte. Ea a arătat că în perioada 6 – 10 aprilie 2015 se va face plata drepturilor de pensie şi a altor drepturi acordate în baza unor legi cu caracter special care se plătesc odată cu pensiile, pentru persoanele care primesc aceste sume prin oficiile poştale. Achitarea acestor drepturi de pensie prin conturile bancare se va face începând cu data de 8 aprilie 2015.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Pensionarii suceveni îşi vor primi mai repede drepturile băneşti.

Vizualizări articol: 2446 |

Notează articolul:

Nota curentă 5.00/5
1
2
3
4
5

| Nota curentă: 5.0 din 2 voturi

Pensionarii suceveni îşi vor primi mai repede drepturile băneşti5.052

Articolul următor
Aproape 200 de reclamaţii la adresa procurorilor şi judecătorilor din judeţele Suceava şi Botoşani

Articolul precedent
Pompierii iau la rând lăcașurile de cult din judeţ

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

1. Cum se spune corect ,,Paste”, sau ,,Pasti”? trimis de LAATU
(31 mar 2015, 14:21:09

S-a clarificat denumirea biblica de SFINTELE PASTI, si nu Paste, dar ar trebui ca preotii sa explice enoriasilor la Sfanta Liturghie in timpul predicii acest lucru, pentru ca de multe ori se face un fel de gluma la adresa altora spunand "paste fericit" referindu-se la pascut, din pacate asta-i adevarul si cine poate sa explice mai bine decat ei !

2. "Paste Fericit" chiar ca suna anapoda! trimis de LAATU
(31 mar 2015, 14:28:08

,,Paste” e un cuvant la singular, iar cuvantul biblic este totdeauna la plural, adica Pasti (pe romaneste)
De aceea trebuie sa spunem Pasti si nu Paste; fiindca asa se spune in Sf.Scriptura. Nu a spus nimeni ca nu trebuie sa spunem: Ssarbatori Fericite".
"Paste Fericit" chiar ca suna anapoda!

3. George pruteanu - „Paște sau Paști” trimis de SCHLOSS_ADLER
(31 mar 2015, 17:31:47

(acestea fiind slovele de interogare a fofezei de iscodeală goagăl vanghelian)

Și iese la ițeală următoarea analiză a regretatului George Pruteanu.

„ Bun găsit, stimaţii mei companioni.
Multă lume m-a întrebat cum se spune corect: Paşti sau Paşte. Răspund pe scurt astfel: sărbătoarea are în originile sale – dacă trecem de etapa ebraică "pesah" – şi acea azimioară numită pască (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alţi cercetători sunt de părere că mielul jertfit purta acest nume, de "pască"). La plural, acest cuvînt face "paşti": o pască, două paşti, conform unei alternanţe obişnuite în româneşte, cum e şi în verbul a paşte: "să pască, să paşti" sau a naşte: "să nască, să naşti" etc. Aşadar, Paşti e pluralul de la pască. Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, şi astfel a fost derivat singularul "Paşte", spunîndu-se, firesc, fie "sărbătorile de Paşti", fie "sărbătoarea Paştelui". Amîndouă formele sunt la fel de corecte, şi alte subtilităţi pe această temă nu au substanţă, e o falsă problemă.
Spre a vă convinge suplimentar că aceste două forme sunt folosite aleatoriu, ori una ori alta, fără vreo deosebire de sens, am cules din din Dicţionarul limbii române al Academiei (dicţionarul tezaur), cîteva atestări ale cuvîntului în limba veche, unde le găsim în mod egal pe amîndouă. La Coresi aflăm "Paştile" ("Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie"), ca şi la Varlaam ("mieluşelul Paştilor"), dar în marea Biblie de la 1688 găsim "Paştele" ("Va face Paştele Domnului în luna a doua într-a patrasprăzecea zi").

3.1 RE: George pruteanu - „Paște sau Paști” trimis de SCHLOSS_ADLER
(31 mar 2015, 17:35:00

Venind mai încoace, la Coşbuc găsim "Paşti" ("Era după Paşti şi era un timp bun"), dar la Negruzzi, Hasdeu sau Delavrancea, "Paştele": iată un citat din Hasdeu: "Ţara mai întîi de toate; Paştele mai pe urmă!"). Şi la scriitorii moderni găsim ambele forme, aşa că, repet, sunt deopotrivă corecte, una fiind percepută ca singular, alta ca plural.
În aceeaşi ordine de idei, aş mai avea de adăugat că există şi un nume de persoană, destul de frecvent în multe ţări, inclusiv a noastră, legat de sărbătoarea Paştelui. E vorba de numele Pascal, foarte obişnuit în româneşte sub forma Pascu. Iniţial, el era atribuit îndeobşte celor născuţi în această perioadă. Originea numelui e uşor depistabilă: ea se află în adjectivul latinesc paschalis (derivat din substantivul pascha) şi care înseamnă "pascal", "de Paşti", ceva care ţine de sărbătoarea Paştilor. În documente româneşti, numele Pascal apare de pe la 1428, iar la 1441 găsim deja varianta autohtonă Pascu.
Cu ce să închei mai bine, decît cu un gînd frumos şi nobil?:
"Omul nu este decît o trestie, cea mai plăpîndă din natură: dar este o trestie cugetătoare. Un abur, o picătură de apă e destul ca să-l ucidă. Însă în cazul în care universul l-ar strivi, omul încă ar fi mai presus decît ceea ce-l ucide, pentru că el ştie că moare".
Acest gînd a fost pus pe hîrtie, acum peste 300 de ani, de marele filosof francez Blaise PASCAL.”
-----
So, Paște fericit sau Paști împlinit, nu contează.
Singura questie e să nu se frângă gâtul la nevinovații mieluți.
Ei, meluții, nu sunt vinovați cu nimic că niște burtoși gregari își măsoară trăirea spirituală prin grosimea provocată a intestinului gros.