Dr. Mugur Andronic: „Istoria Bucovinei” (vol. II)

După un demers susţinut pe o durată deosebit de lungă, cum ne mărturiseşte autorul, Mugur Andronic, ne este oferit vol. II din „Istoria Bucovinei. În epoca marilor migraţii şi până la încheierea formării Moldovei medievale” (425 p., 39 pl., 8 color), editat de prestigioasa Societate Culturală „Ştefan cel Mare”, ca al XIII-lea volum al seriei „Pagini din istoria şi cultura Bucovinei”.

Cercetător remarcat cu multă vreme în urmă în mediul de specialitate, dr. Mugur Andronic este un foarte bun cunoscător al arheologiei şi în general al istoriei Bucovinei, el dovedind şi o foarte bună cunoaştere a cercetărilor din reg. Cernăuţi şi Rep. Moldova. Structura cărții urmărește evoluțiile produse în perioade istorice distincte, cu delimitări cronologice acceptate în mediul de specialitate european.

Pe măsura informațiilor disponibile, autorul examinează schimbările demografice intervenite de-a lungul vremii, dar şi pe acelea din domeniul structurilor economice, sociale ori politice, cu variabile de la o perioadă la alta.

În partea de început a lucrării sunt analizate locuirile din epoca romană din spaţiul bucovinean. Sunt prezentate culturile arheologice Sântana de Mureș şi cea a Tumulilor Carpatici (sec. IV-V), ca rezultate ale unor sinteze culturale dintre dacii liberi şi unele populații germanice.

Autorul consideră chiar că începând cu sec. VI aici au apărut slavii timpurii, cu anumite vestigii, în primul rând olăria lucrată cu mâna de tip Korceak, dar şi ritul incineraţiei. Într-adevăr, o astfel de ambianţă îşi găseşte paralele pe un spaţiu, unde ulterior îşi vor face apariţia diversele grupe slave.

Mai ales după anul 1000, apar diferenţieri între sudul şi nordul Bucovinei istorice. În teritoriul din urmă se remarcă locuirea intensă, dar şi apariţia unor aşezări slave cu specific deja urban, atestate în vechi letopiseţe ruseşti (Vasiliv, Cucelmin sau Onut). Progresul demografic, feudalizarea societăţii sunt ilustrate şi de cele peste 30 de fortificaţii din lemn şi pământ, unele centre rezidenţiale ale elitei politico-militare. Acum apar locuri de cult slave păgâne, de tipul sanctuarelor.

De maxim interes este şi capitolul dedicat formării Moldovei medievale, cu atât mai mult cu cât, în urma propriilor cercetări arheologice îndelungate de teren, autorul oferă informaţii inedite şi chiar interpretări care, de presupus, nu vor trece neobservate de specialişti.

Noua carte a dr. Mugur Andronic se adresează specialiştilor, dar şi publicului larg.

Şi dinspre Ardeal, ea întâmpină interesul de a cunoaşte istoria unui spaţiu învecinat, cu atât mai mult cu cât pe durată lungă realităţile arheologice şi evoluţiile petrecute în nordul Bucovinei au fost transmise precumpănitor din direcţia istoriografiei ucrainene.

Lucrarea fixează reperele unor viitoare demersuri, necesare pe măsura avansului cunoștințelor.

Deocamdată, dr. Mugur Andronic merită din plin felicitări pentru efortul de a fi creat pentru întreaga Bucovină, prima dată, un cadru închegat, bine lucrat, în raport cu o perioadă de obicei pusă sub semnul „mileniului întunecat”.

Dr. Ioan STANCIU - Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei  Române, Cluj-Napoca