Situaţia dramatică în care se află cele aproximativ 60 de localităţi sucevene asociate în proiectul ”Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene”, care riscă a fi executate silit de ANAF pentru că se află în imposibilitatea de a-şi achita ratele, ar putea fi rezolvată temporar prin acoperirea datoriilor din fondul de risc al Guvernului. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că face demersuri pentru ca plata ratelor datorate de unităţile administrativ-teritoriale să fie făcută din fondul de risc constituit la Ministerul Finanţelor exact pentru situaţii de acest gen, când beneficiarii unui împrumut cu garanţie guvernamentală se află în imposibilitatea de a mai rambursa creditul. Fondul de risc este constituit din comisioanele încasate de la localităţile pentru care Guvernul a garantat atunci când s-a făcut creditul cu care se implementează ”Utilităţi şi mediu”. Nechifor a mai spus că unii primari ai acestor localităţi ”sunt supăraţi pe bună dreptate”, dar alţii, precum cel de la Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, nu. Asta deoarece, consideră Nechifor, Câmpulung Moldovenesc a beneficiat de o alocare bugetară consistentă, care i-ar fi permis să plătească ratele. Preşedintele Consiliului Judeţean a recunoscut că, dintre cele 61 de localităţi asociate în proiect cu CJ, rentabil s-a dovedit a fi doar pentru Rădăuţi şi oarecum pentru Suceava. ”După rentabilitate, următorul oraş ar fi Vatra Dornei, când va ajunge conducta de gaz metan aici. Marii beneficiari ai proiectului sunt Rădăuţi şi Suceava. Localităţile rurale, din păcate, nu sunt multe care să fi beneficiat”, a spus el.
Când se va întâmpla acest lucru este greu de spus deoarece pentru cei circa 20 de km pe tronsonul Pojorâta - Vatra Dornei, nici la această oră Romsilva nu permite societăţii Transgaz să traverseze cu magistrala fondul forestier. ”Este investiţia statului prin pădurea statului, dar noi nu putem interveni în relaţiile comerciale între Transgaz şi Romsilva. În 2010, Guvernul ne-a luat gratuit investiţia în conductele de gaz şi a predat-o la Romgaz”, a amintit Cătălin Nechifor.
PNL a solicitat o analiză a proiectului într-o şedinţă extraordinară a CJ, săptămâna viitoare
Consiliul Judeţean împreună cu alte 61 de localităţi din judeţ a contractat un împrumut de la Deutsche Bank Londra în valoare de 86,3 milioane de euro pentru realizarea programului “Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”.
Până la preluarea datoriei, Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc a fost deja executată silit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pentru neplata ratei. În data de 23 martie a.c., primăria a fost obligată să plătească o sumă de peste 2,3 milioane de lei (23 de miliarde de lei vechi), bani care au fost luaţi automat din contul municipalităţii. Suma reprezintă debitul aferent fondului de risc şi accesoriile aferente debitului. Oraşul plăteşte, în condiţiile în care centrala termică pe cogenerare construită prin acest proiect în municipiu nu este funcţională şi nu aduce bani. Valoarea împrumutului pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc a fost de 13.469.130 de euro, cu o perioadă de rambursare 20 de ani şi o perioadă de graţie de 5 ani de la ultima tragere.
Ratele de capital au fost plătite de Ministerul de Finanţe, care este şi garantul acestui credit, până în luna septembrie a anului trecut, în timp ce dobânzile aferente creditului şi penalităţile au fost achitate din bugetul local. Dacă împrumutul nu va fi preluat de Ministerul de Finanţe, câmpulungenii au de plătit timp de 15 ani aproximativ 18 milioane de euro pentru o investiţie nefinalizată şi care nu va funcţiona niciodată. La Siret, centrala construită prin acelaşi proiect a fost închisă anul trecut, după zece ani de funcţionare, deoarece devenise nerentabilă.
Pentru dezbaterea problemei datoriilor localităţilor pentru ”Utilităţi şi mediu”, consilierul judeţean PNL Vasile Ilie a solicitat, ieri, convocarea unei şedinţe extraordinare a deliberativului judeţean, săptămâna viitoare.