Conferinţa organizată la Gura Humorului de Baroul Suceava şi Curtea de Apel Suceava a reunit aproximativ 90 de participanţi, judecători de la secţiile penale ale instanţelor de pe raza Curţilor de Apel Iaşi, Bacău, Suceava, precum şi avocaţi din Barourile Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bacău, Neamţ şi Suceava.
Conferinţa care s-a desfăşurat vineri, 27 martie, face parte dintr-un proiect pus în practică la nivel naţional de Reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), Uniunea Naţională a Barourilor din România, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (INPPA) şi Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul menţionat a fost determinat de necesitatea aplicării recomandărilor din Avizul nr. 16 al CCJE, privind relațiile dintre judecători şi avocaţi în vedere asigurării calităţii şi eficienței justiţiei.
„Au fost subliniate reglementările lacunare ori contradictorii şi care se impun a fi corectate legislativ”
Printre invitaţi, dar şi cu un rol activ de implicare în desfăşurarea lucrărilor conferinţei s-a numărat şi reprezentantului României la CCJE, judecătoarea dr. Rodica Aida Popa, dar şi avocatul dr. Petruţ Ciobanu – director al Departamentului de Pregătire Continuă al INPPA.
“Având în vedere tema conferinţei, respectiv <Garanţiile dreptului la apărare în cursul procesului penal. Infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei. Drepturile şi obligaţiile deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor>, au fost susţinute prelegeri extrem de interesante şi de un nivel ştiinţific ridicat, fiind subliniate aspectele practice utile din perspectiva activităţii curente, dar şi reglementările lacunare ori contradictorii şi care se impun a fi corectate legislativ. Nu au lipsit abordările unor subiecte la ordinea zilei referitoare la <justiţia televizată>, excesul utilizării măsurii arestului preventiv etc.”, ne-a declarat decanul Baroului Suceava, avocatul Sorin Rusu. Acesta a arătat că discuţiile au scos în evidenţă necesitatea ca judecătorii şi avocaţii să-şi respecte necondiţionat normele de conduită, urmând a se stabili dacă este oportună şi necesară elaborarea unui cod deontologic comun. „Toţi participanţii la conferinţă au subliniat că respectul reciproc între cele două profesii este de natură a îmbunătăţi atât percepţia şi încrederea publică în actul de justiţie, cât şi calitatea acestuia, în beneficiul exclusiv al cetăţeanului”, a completat decanul Baroului Suceava.
Avocatul Sorin Rusu a arătat că la Suceava a fost încheiat un Protocol de colaborare instituţională între Curtea de Apel şi Barou, „finalitatea acestei colaborări vizând esenţialmente sporirea încrederii în serviciul public al Justiţiei”.
Despre „justiţia televizată şi spectacolul cătuşelor”
Decanul Baroului Suceava ne-a declarat că în privinţa subiectului „justiţiei televizate” s-a remarcat faptul că în studiourile de televiziune sunt prezenţi diverşi „specialişti” care îşi exprimă dezinvolt părerea, chiar dacă nu au nici o pregătire în domeniul juridic.
„Chiar şi atunci când opiniile sunt exprimate de o persoană calificată, aceasta nu cunoaşte nici datele problemei şi nici care sunt probele existente la dosarul cauzei, generând astfel o imagine deformată asupra cadrului în care se desfăşoară sau urmează să se desfăşoare judecata”, explică avocatul Sorin Rusu. Acesta a arătat că aceste „judecăţi publice” generează şi dezbateri în familiile celor care urmăresc talk-show-urile televizate, ajungându-se astfel la realitatea potrivit căreia între judecata magistratului, singura care se bazează pe profesionalism şi se raportează la probatoriul cauzei, şi cea inoculată în conştiinţa opiniei publice se creează un paralelism periculos pentru ideea de justiţie.
„Verdictul stabilit la televizor, o formă preponderent comercială de dobândire a audienţei”
Decanul Baroului Suceava a subliniat şi faptul că „judecata televizată reprezintă, în mod incontestabil, o formă de influenţare sau, şi mai grav, o formă de presiune asupra judecătorului ori chiar a avocatului”, considerând că „verdictul” stabilit la televizor nu reprezintă, de cele mai multe ori, respectarea dreptului la informare a cetăţeanului, ci o formă preponderent comercială de dobândire a audienţei.
În ceea ce priveşte „spectacolul televizat al cătuşelor”, a mai transmis Sorin Rusu, „chestiunea a fost menţionată ca fiind o realitate cvasicotidiană, parţial necesară din perspectiva prevenţiei generale, dar cu riscul de a se transforma în demonstraţii de forţă sau de satisfacere superficială a ideii de justiţie a opiniei publice”.
Decanul Baroului Suceava a ţinut să precizeze că formatul actual al conferinţei, aşa cum a fost stabilit din perspectiva Avizului 16 al CCJE, nu a permis şi participarea procurorilor, însă, într-o etapă ulterioară a acestor întâlniri profesionale, se va realiza dezbaterea în prezenţa tuturor actorilor principali – judecători, procurori şi avocaţi –, ceea ce va permite abordarea transparentă şi constructivă a tuturor problemelor care ţin astăzi prima pagină a ziarelor şi jurnalelor televizate, respectiv percheziţiile, reţinerile, arestările etc.
(30 mar 2015, 11:45:03
Pentru aceasta: Inventează false amenințări, ori creează probleme grave, care îngrijoreaza real și angajează opinia publică, iar apoi oferă soluțiile.”
Adicătelea conferința de mai sus este doar un KĂKAT pe băț, coafat cu exprimări gomoase și bombastice, care are drept temă „dezideratul golănașilor neosocialismului cu tentă fascistă, în a-și asigura liniștea Omertică”
Acea liniște mormântală, specifică fulgerăturii de la ceasul nopții, apanaj conjunctural al hoților de cai și al clasei politice șovaielnice.
Până ascuț grafitul plaivazului, luaț d-acilea, domni ... conferențiari ai cosorului lui Moceanu:
„CEDO - ARTICOLUL 10
Libertatea de exprimare
1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare.
Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.”
”Constituția României - ARTICOLUL 30
Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.”
------
acestea sunt valori fundamentale
Abia pe la alieatele 2 - 3 - 4 sunt menționate excepțiile drepturilor omertice ale guzanilor capitalismului de japcă și prăduială!