Cantităţi imense de cartof, vândute în disperare, la un preţ care nu acoperă nici jumătate din cheltuieli

Cultivatorii de cartof din judeţul Suceava au ajuns să nu-şi poată vinde producţia din 2014 nici la preţurile derizorii ale pieţei, mulţi dintre ei având şi la această dată mari cantităţi pe stoc. Situaţia este realmente dezastruoasă în condiţiile în care cele aproximativ 6 luni de la recoltare au necesitat cheltuieli suplimentare pentru depozitare, iar parte din producţie este compromisă. Paradoxal este că, din cauză că vor rămâne cu cartofi pe stoc, cultivatorii vor fi nevoiţi să însămânţeze această cultură şi în 2015.

S-a bazat că va da cartofii pentru producţia de chipsuri, însă a dat rateu 

Dumitru Ungureanu este un cultivator important de teren din judeţul Suceava. Lucrează 160 de hectare de teren pe raza comunelor Zamostea şi Zvoriştea şi în câteva localităţi din apropiere, aflate pe raza judeţului Botoşani. După ce în 2013 a obţinut un preţ bun pe cartofi, între 1 şi 1,2 lei la kilogram, în 2014, Ungureanu a însămânţat 31 de hectare de teren cu această cultură. S-a bazat în special pe un contract încheiat cu o mare firmă, care s-a angajat să-i cumpere 600 de tone de cartofi pentru chipsuri, dintr-o producţie totală estimată de 800 de tone. Din păcate, invocând supraproducţia şi probleme legate de calitate, firma nu a mai cumpărat de la cultivatorul sucevean decât 200 de tone. Aşa a rămas Dumitru Ungureanu cu sute de tone de cartof pe stoc.

Cel mai prost sezon din ultimii 20 ani

Acum, la final de martie, mai are pe stoc peste 200 de tone de cartofi, pe care îi vinde cu un preţ între 20 şi 40 de bani kilogramul. Cei mai ieftini sunt cei furajeri, cartofii pentru consum sunt 30 de bani, iar cei mai scumpi sunt cartofii de sămânţă. Ca să găsească clienţi a dat inclusiv anunţuri la mică publicitate.

„Preţ mic ca cel de acum nu a fost niciodată în ultimii 20 de ani. Toţi cultivatorii suntem în aceeaşi situaţie, am livrat cartofi la preţuri derizorii şi chiar şi aşa avem încă stocuri foarte mari. Există riscul să rămânem cu ei, iar o parte să-i aruncăm pe câmp, ca îngrăşământ”, a declarat Dumitru Ungureanu, care lucrează în domeniul agriculturii din 1970, de când a terminat Facultatea de Mecanică Agricolă.

Preţul acoperă jumătate din costul de producţie

L-am găsit pe acesta la sediul fostului Agromec din Zvoriştea, unde are depozitaţi cartofii. Pe lângă faptul că vinde cartofii pe un preţ de nimic, producătorul mai trebuie şi să plătească oameni pentru a-i sorta, după lunile de iarnă parte din ei fiind stricaţi.

„La acest preţ e pagubă curată, dar nu am ce face. Din calculele pe care le-am făcut ar fi trebuit să vând cu 50-60 de bani kilogramul de cartof că să fiu pe zero, să-mi scot costurile de producţie. La 30 de bani kilogramul de cartof de consum abia scot jumătate din ce am cheltuit”, a exemplificat dezastrul cultivatorul.

Cauze ale dezastrului: „Avem patru milioane de români care muncesc în străinătate şi care nu cumpără cartofi de aici....”

Când vine vorba de cauza dezastrului, Dumitru Ungureanu vorbeşte de supraproducţie, de lipsa de sprijin din partea statului român, de faptul că polonezii au invadat piaţa europeană după embargoul impus Rusiei, dar, nu în ultimul rând, şi de scăderea consumului de cartofi în România.

„A scăzut mult şi consumul, să nu uităm că avem patru milioane de români care muncesc în străinătate şi care nu cumpără cartofi de aici... A scăzut populaţia şi automat şi consumul intern, apoi mai era şi armata care consuma mari cantităţi de cartofi”, a explicat cultivatorul. Acesta a amintit şi de faptul că preţul kilogramului de cartof nu este chiar atât de mic şi pe raftul magazinului, semn că intermediarii continuă să fie singurii care câştigă de pe urma agriculturii.

El a precizat că în acest an va reduce suprafaţade cartof cultivată la o treime. Dacă însă va rămâne cu cartofi mulţi pe stoc, ar putea să fie nevoit să cultive mai mult, pentru a-i valorifica într-un fel.

Va cultiva de nevoie cartofi şi în 2015, în speranţa că după un an prost vine unul bun

Un alt mare cultivator de teren, Ilie Homeniuc, a cărui societate lucrează peste 1.000 de hectare de teren în zona Siret, a însămânţat anul trecut 87 de hectare de cartofi. Şi el are încă mari cantităţi pe stoc, deşi vinde cartofii cu 25-35 de bani kilogramul.

„O să vedem ce o să facem, însă cred că o să fiu nevoit să risc şi în acest an. Dacă tot avem cartofi ce Dumnezeu să fac cu ei, să-i arunc? O să îi plantez şi vom vedea ce va fi la toamnă. Poate o să fie un an mai bun, nu se ştie niciodată...”, a declarat fermierul.

2015 va fi aşadar un nou an al loteriei în agricultură, în lipsa unor subvenţii sau ajutoare de minimis oferite de statul român agricultorii având doar speranţa că după un an prost va veni unul bun. Un an bun nu înseamnă neapărat cel în care producţiile sunt peste medie, 2014 fiind un bun exemplu în acest sens.