92 de persoane şi 954 de infracţiuni, cercetate în dosarul pensiilor de boală şi handicap obţinute ilegal

Nu mai puţin de 92 de persoane şi 954 de infracţiuni sunt cercetate într-un dosar înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Suceava, dosar în care procurorii investighează afacerile ilicite ale unor cadre medicale care au pus la cale o adevărată reţea de documente falsificate prin care sute de suceveni au beneficiat, contra cost, de pensii de boală şi încadrări în grad de handicap, deşi nu îndeplineau condiţiile cerute de legislaţia în domeniu.

În cursul zilei de ieri, la solicitarea cotidianului nostru, procurorii PCA Suceava au venit cu noi amănunte despre acest dosar.

13 percheziţii în 2011. Ce s-a întâmplat de atunci?

Pe 8 aprilie 2011, poliţişti de la Direcţia Generală Anticorupţie Suceava, sub coordonarea unui procuror, au efectuat 13 percheziţii la domiciliile unor suspecţi, dar şi la Policlinica din Areni, în clădirea fostei policlinici industriale, la câteva secţii ale Spitalului Judeţean Suceava şi la birourile comisiilor de specialitate de încadrare în grad de handicap ori de expertizare a capacităţii de muncă.

Au trecut aproape patru ani de atunci şi ne-am adresat anchetatorilor pentru a afla ce se întâmplă cu acest dosar, care este stadiul cercetărilor.

„În cauză, până în acest moment, se efectuează cercetări pentru comiterea a 954 de infracţiuni. Pentru 106 infracţiuni se efectuează cercetări in rem (n.r. - faţă de fapte şi nu faţă de persoane). Pentru 776 de infracţiuni se efectuează cercetări faţă de 92 de persoane. Dintre acestea, 80 de persoane sunt cercetate în calitate de suspecţi pentru 598 de infracţiuni şi 22 de persoane sunt cercetate în calitate de inculpaţi pentru 178 de infracţiuni”, reiese dintr-un răspuns primit ieri în urma solicitării făcute de cotidianul nostru, răspuns din care înţelegem că o parte dintre persoanele cercetate au şi calitatea de inculpat (pentru anumite fapte), dar şi cea de suspect (pentru alte acuzaţii).

Falsuri pe bandă: scrisori medicale, bilete de ieşire din spital, buletine de analize etc.

Ilegalităţile investigate în dosarul aflat în lucru la PCA Suceava s-au petrecut în perioada 2010-2011, când „mai multe persoane din judeţ au obţinut, prin cumpărare şi trafic de influenţă, documente, certificate de încadrare în grad de handicap şi decizii de stabilire a gradului de invaliditate în urma expertizării capacităţii de muncă, în baza cărora au fost încasate sume de bani reprezentând prestaţii sociale şi pensii de invaliditate”.

Au fost falsificate numeroase înscrisuri, spun anchetatorii, respectiv scrisori medicale, bilete de ieşire din spital, fişe de spitalizare, cereri în vederea efectuării de analize medicale de laborator, buletine de analize, anchete sociale, ecografii abdominale, documentare de expertizare a capacităţii de muncă etc.

Pentru acoperirea falsurilor, susţin reprezentanţii PCA Suceava, au fost operate mai multe înregistrări fictive în „Registre de evidenţă ale pacienţilor consultaţi”, aparţinând Spitalului Judeţean Suceava sau cabinetelor medicale de specialitate.

Analizele unor pacienţi bolnavi, trecute pe buletinele persoanelor sănătoase

Anchetatorii acestui amplu dosar arată şi că multe dintre falsuri s-au făcut prin intermediul unui laborator de analize.

De exemplu, a fost solicitată respectivului laborator efectuarea de analize medicale pentru pacienţi care apăreau internaţi în Secţia de Nefrologie a Spitalului Judeţean Suceava, deşi aceste persoane nu erau internate în spital (la data formulării cererilor).

„Astfel, la laboratorul de analize medicale au fost primite cereri întocmite în fals, însoţite de probe biologice care nu aparţineau presupuşilor bolnavi (probe de urină, care puteau fi procurate cu uşurinţă), în scopul obţinerii buletinelor de analiză. Cu bună-credinţă, angajaţii laboratorului au efectuat analizele solicitate, rezultatele fiind, în majoritatea cazurilor, corespunzătoare unor persoane sănătoase. Buletinele astfel obţinute au fost ulterior modificate, prin folosirea unor decupaje din alte buletine şi xerocopiere, în partea de analize medicale, astfel încât să apară valori ale unor persoane bolnave”, explică procurorii cum se făceau falsurile.

Parafele doctorilor, folosite ilegal pe documente medicale tipizate

În ceea ce priveşte falsificarea celorlalte acte medicale, mai arată procurorii, a reieşit că în multe cazuri au fost folosite, neautorizat, parafele doctorilor, de persoane aflate în aproprierea acestora şi care aveau acces la aceste parafe şi la formularele tipizate. „Acestea erau parafate şi completate fictiv cu datele presupuşilor pacienţi, investigaţiile realizate şi diferite diagnostice medicale”, mai arată anchetatorii.

La percheziţiile efectuate în cauză, la domiciliul persoanelor anchetate, au fost identificate şi ridicate numeroase documente tipizate, completate, necompletate sau purtând doar impresiunile parafelor a diferiţi doctori, pentru a fi completate după necesităţi. „O parte dintre actele medicale au fost falsificate, ca urmare a solicitărilor traficanţilor de influenţă, direct de doctorii specialişti, angajaţi ai Spitalului Judeţean Suceava sau care funcţionează la diferite cabinete medicale de specialitate”, mai spun  procurorii.

Anchete sociale false

Odată obţinute falsurile descrise anterior, acesta erau folosite pentru emiterea mai multor adeverinţe medicale şi anchete sociale, care la rândul lor erau false şi care - explică reprezentanţii PCA Suceava - alături de actele medicale falsificate, au fost depuse la Comisiile de expertizare ale capacităţii de muncă din cadrul Casei Judeţene de Pensii Suceava şi la Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, de unde au ajuns, prin parcurgerea formalităţilor oficiale, la Comisia de stabilire a încadrării în grad de handicap, din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Suceava.

„Deşi traficanţii nu aveau o influenţă reală asupra membrilor comisiilor responsabili de încadrarea în grad de invaliditate sau de handicap, au susţinut aceasta în faţa cumpărătorilor de influenţă. În fapt, persoanele implicate în falsificarea actelor medicale cunoşteau modul în care trebuie completate aceste acte, astfel încât beneficiarii să obţină scopul promis, atât pentru a apela în viitor la aceştia, fie pentru a le aduce alţi clienţi”, mai arată anchetatorii.

Prejudiciu parţial: 137.000 de lei

În adresa remisă cotidianului nostru, procurorii PCA Suceava subliniază faptul că, în urma folosirii înscrisurilor falsificate, au fost emise (fără vinovăţia membrilor comisiei) acte oficiale de stabilire a încadrării în diferite grade de invaliditate şi certificare de încadrare în grad de handicap, în baza cărora au fost încasate, ilegal, sume de bani, reprezentând pensii de invaliditate şi prestaţii sociale.

„În cauză există constituiri de parte civilă pentru sume aproximând 137.000 de lei, până în prezent fiind recuperată suma totală de 17.000 de lei. De asemenea, în cauză mai sunt indisponibilizate sume de bani, reprezentând 8.050 de lei şi 880 de euro”, explică procurorul general al PCA Suceava, Daniela Iuliana Lămăşanu.

126 de audieri. Printre cei audiaţi, doctori şi angajaţi ai unor primării

Purtătorul de cuvânt al PCA Suceava, procurorul Constantin Martin, a arătat că până în acest moment au fost realizate în cauză 126 de audieri, dintre care 38 de audieri persoane în calitate de suspecţi, 22 de audieri persoane în calitate de inculpaţi şi 66 de audieri în calitate de martori.

„Printre persoanele audiate ca martori se află medici de familie, angajaţi ai primăriilor de pe raza judeţului Suceava responsabili cu întocmirea anchetelor sociale, medicii din cadrul Comisiilor de expertizare a capacităţii de muncă din cadrul Casei Judeţene de Pensii Suceava sau care au funcţionat la data faptelor ca secretari ai acestora, membrii Comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap Suceava şi ai Comisiei de stabilire a încadrării în grad de handicap, angajaţi ai laboratorului de analize medicale şi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava”, explică procurorul Constantin Martin.

Beneficiarii: bătrâni amărâţi.Profitorii: medici, asistente şi infirmiere ori funcţionari din primării

Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava precizează că mare parte din persoanele cercetate pentru cumpărare de influenţă, adică cei care au dat bani pentru a obţine ilegal acele drepturi băneşti, sunt persoane în vârstă, majoritatea cu o situaţie materială dificilă. „Au comis faptele în scopul obţinerii unor venituri lunare sau de teama pierderii acestora, în cazul celor care aveau deja pensii pe caz de boală, ca urmare a înăspririi condiţiilor de acordare/menţinere a gradului de invaliditate stabilit anterior”, explică procurorii, cu precizarea că majoritatea acestor persoane au colaborat cu organele de anchetă, recunoscând faptele, o parte dintre ele restituind, după posibilităţi, prin plată, integral sau parţial sumele încasate ilegal.

În privinţa celor care au făcut parte din acea reţea de falsuri în serie, suspecţi sau inculpaţi care au luat şpagă pentru a comite ilegalităţile, anchetatorii arată că printre aceştia se numără medici angajaţi (sau foşti angajaţi) ai Spitalului Judeţean Suceava sau care funcţionează la cabinete medicale de specialitate pe raza municipiului Suceava. De asemenea, pe aceeaşi listă găsim şi asistente, infirmiere (angajate sau foste angajate), dar şi alţi angajaţi ai Spitalului Judeţean Suceava, precum şi asistenţi sociali în cadrul primăriilor situate pe raza judeţului Suceava, responsabili cu întocmirea de anchete sociale.