Turnul clopotniţă al Bisericii „Sf. Simion” din municipiul Suceava, obiectiv cunoscut în istoria urbei ca Turnul Roşu, a primit „salopetă” de şantier.
SC Construcţii Unu SA Iaşi, firma care execută lucrările de restaurare în baza unui proiect cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, a acoperit schela ridicată în jurul turnului cu o „salopetă” din plasă de protecţie.
Proiectul are o valoare totală de 6.434.683,72 de lei
Proiectul, care vizează „Consolidarea, reabilitarea, protejarea şi valorificarea durabilă a monumentelor de sec. XVII şi XVI, aflate în Patrimoniul Naţional şi cunoscute sub numele de <Turnul clopotniţă> şi <Biserica Sf. Simion din Suceava>”, al cărui beneficiar este Parohia Ortodoxă Română „Sf. Simion”, se derulează din vara anului trecut, dar semnele vizibile ale începerii lucrărilor au apărut acum, odată cu instalarea organizării de şantier, aducerea materialelor de construcţie şi ridicarea schelei în jurul turnului.
Proiectul, care se pune în operă printr-un contract de finanţare încheiat între Parohia Ortodoxă „Sf. Simion” din Suceava şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (ca autoritate de management), având ca intermediar Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, are o valoare totală de 6.434.683,72 de lei (din care 1.447.284,38 de lei reprezintă contribuţia beneficiarului, 388.304,66 de lei contribuţia Guvernului României şi 4.599.094,68 de lei sunt bani ai Uniunii Europene).
Finanţarea se face prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5, domeniul major de intervenţie 5.1. „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe”, iar data finalizării proiectului este 30 decembrie 2015.
Ansamblul Bisericii „Sf. Simion” este alcătuit din două obiective: lăcaşul de cult şi turnul clopotniţă
Ansamblul Bisericii „Sf. Simion” este alcătuit din două obiective amplasate la capătul superior al Străzii Armeneşti, lăcaşul de cult (ctitorie atribuită armeanului Donig, închinată Sf. Simion Dzerun/Simion cel Bătrân) şi turnul clopotniţă (Turnul Roşu, numit astfel pentru culoarea roşie a zugrăvelii exterioare - aşa cum consemnează Dimitrie Dan, dar, mai degrabă, din pricina măcinării cărămizilor din construcţie şi a prelingerii amestecului de praf roşiatic de argilă cu apă pe zidurile turnului).
Pentru că Ansamblul Bisericii „Sf. Simion” se afla într-o avansată stare de degradare (în biserică nu se mai slujea pentru credincioşii armeni din anul 1969), în urmă cu două decenii, Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, menţinând dreptul de proprietate, a încredinţat lăcaşul de cult Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
A fost astfel înfiinţată Parohia „Sf. Simion”, iar pentru oficierea serviciului religios s-a construit un paraclis în incinta cimitirului armenesc, chiar în apropierea vechii biserici.
Turnul Roşu a fost apreciat ca un obiectiv cu risc în caz de cutremur
Dacă Biserica „Sf. Simion”, care datează din anul 1513, a fost reabilitată şi restaurată acum câţiva ani (lucrările au fost coordonate de arhitectul Dan Kisilevici şi au fost executate de firma suceveană Restaco), Turnul Roşu reprezenta un real pericol de prăbuşire.
Construit din anul 1551, cu o înălţime de 28 de metri, turnul clopotniţă al Bisericii „Sf. Simion” a fost apreciat ca un obiectiv cu risc în caz de cutremur.
Expertizele şi simulările pe calculator efectuate de experţii restauratori au indicat că turnul nu rezistă la un cutremur de 5 grade pe scara Richter, iar clopotele lui nu au mai răsunat de multă vreme, întrucât vibraţiile de rezonanţă accentuau fisurile din zidărie.
De aceea, la un moment dat, a fost restricţionată şi circulaţia autovehiculelor de mare tonaj (la baza turnului instalându-se un limitator de înălţime pentru autovehicule), pentru a preveni slăbirea structurii de rezistenţă a edificiului care încorpora cărămidă îmbătrânită şi friabilizată.
Reabilitat, restaurat şi redat comunităţii sucevene ca obiectiv religios şi istoric, Turnul Roşu va deveni vizitabil
Turnul Roşu are o serie de particularităţi constructive şi de dotare; este vorba, în primul rând, de clopotele cu o sonoritate deosebită pusă pe seama procentajului ridicat de argint din compoziţia bronzului din care-au fost turnate (se spunea că atunci „Când trage clopotul lui Filipos de la Sf. Simeon, să tot mori...”), treptele alcătuite din lespezi de mormânt (cu inscripţii vizibile în armeana veche, care nu au fost încă descifrate), dar şi forma specifică a turlei (în formă de ceapă, aşa cum au bisericile ruseşti).
Reabilitat, restaurat şi redat comunităţii sucevene ca obiectiv religios şi istoric, Turnul Roşu va deveni în curând vizitabil, la primul nivel urmând să se amenajeze un spaţiu muzeal, iar la nivelul următor să se instaleze o lunetă care să permită vizitatorilor observarea urbană de la înălţime.