Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Nemulţumirile firmelor mici şi mijlocii din industria lemnului, vizavi de problemele cu care se confruntă în activitatea pe care o desfăşoară, de exploatare şi prelucrare a principalei bogăţii naturale a judeţului, au fost dezbătute ieri, în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Forestierilor.
La eveniment a participat preşedintele la nivel naţional al acestei organizaţii – Nicolae Ţucunel, preşedintele sucursalei Suceava – Constantin Arion, directorul economic al Direcţiei Silvice Suceava, Cătălin Diaconescu, directorul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Suceava, Daniel Coroamă, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, precum şi senatorul Neculai Bereanu, coiniţiator al proiectului de lege pentru sprijinirea comunităţii locale, care recent a fost adoptat de Senat.
De la modul de organizare a licitaţiilor pentru masa lemnoasă, probleme legate de sortarea masei lemnoase scoase la vânzare la drumul auto, la tarifele de prestări servicii, nemulţumirile procesatorilor de masă lemnoasă din judeţ au fost expuse în raportul Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR)- filiala Suceava, care, în numele lor, va solicita autorităţilor luarea unor măsuri concrete.
Noul Cod Silvic aşteaptă semnătura preşedintele Klaus Iohannis
Aprobarea noului Cod Silvic a fost o altă problemă îndelung dezbătută, pentru că de aplicarea acestuia se leagă multe din speranţele celor care lucrează cu masă lemnoasă.
„Sectorul forestier are nevoie de acest Cod Silvic, care sprijină dezvoltarea şi prelucrarea locală a resursei lemnoase. Nu există motive să nu fie aprobat de preşedintele Klaus Iohannis, de semnătura căruia mai depinde apariţia acestuia”, a fost concluzia reprezentanţilor ASFOR.
„Dacă nu îl promulgă, se întoarce în Senat, îl vom vota din nou şi atunci nu va mai avea ce face”, a fost intervenţia senatorului Neculai Bereanu la acest important subiect de pe ordinea de zi a şedinţei.
De apariţia acestui Cod Silvic depinde modificarea Regulamentului de vânzare a masei lemnoase, una dintre doleanţele agenţilor economici din domeniul lemnului fiind de a reglementa statutul dual al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – de administrator al pădurilor statului şi de agent economic, prin activitatea de exploatare a masei lemnoase şi cea de valorificare a lemnului la drumul auto, precum şi a lemnului de foc. Prin asta se doreşte ca RNP să se ocupe numai de administrarea pădurilor, lăsând celelalte activităţi agenţilor economici, ori să participe la licitaţii ca orice altă firmă.
Măsuri pentru susţinerea comunităţilor locale
Dezvoltarea locală a fost un alt capitol cheie al discuţiilor purtate, principala solicitare fiind ca exploatarea, prelucrarea şi valorificarea masei lemnoase să se facă prin agenţii economici locali. În acest sens, se doreşte externalizarea activităţii de exploatare şi comercializare a lemnului din pădurile statului către agenţii economici privaţi.
„Astfel, profitul rezultat ca urmare a activităţii de comerţ cu lemn ar rămâne în comunităţile locale, pentru finanţarea şi dezvoltarea acestora. Statul trebuie să încurajeze o piaţă privată a buşteanului, care să asigure materia primă necesară industriei de prelucrare. Nu este normal ca lemnul din pădure să ajungă direct în industrie, banii de pe lemn la Bucureşti, în visteria unui agent economic (RNP), iar locuitorii comunităţilor locale să alerge prin Europa în căutarea unui loc de muncă”, a explicat reprezentantul ASFOR, Ciprian Muscă, motivele pentru care se solicită aceste schimbări, care ar avea un impact mare la nivel naţional.
O astfel de lege, care vine tocmai în sprijinul comunităţilor locale, a fost iniţiată de senatorii suceveni Neculai Bereanu şi Ovidiu Donţu, ea fiind la un pas de a fi adoptată, după ce a primit deja aprobarea Senatului.
Acest act normativ prevede ca 20% din volumul de masă lemnoasă care se poate recolta din pădurile proprietate publică a statului să fie vândut, prin licitaţie şi negociere în condiţiile legii, exclusiv către firmele care au un volum anual atestat spre exploatare de până la 10.000 de metri cubi de masă lemnoasă.
