Prima condamnare în dosarul naşilor de tren, pentru o mită de 30 de lei

Dosarul de corupţie în rândul personalului de control CFR, instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov încă din 2012, s-a finalizat la prima instanţă de judecată pentru un prim inculpat din judeţul Suceava. Mihaela Antonela Miculeac, conductor de tren, a fost judecată pentru infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu, procesul începând pe 11 decembrie 2014. Interesant este că aceasta a fost judecată pentru dobândirea, prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, a sumei de doar 30 de lei.

Condamnare suspendată sub supraveghere, cu o serie de obligaţii stricte 

În ciuda prejudiciului extrem de mic (este vorba de cel probat efectiv de anchetatori, în cadrul a patru acte materiale) judecătorii nu au aplicat o pedeapsă tocmai mică. Miculeac a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru infracţiunea de luare de mită şi la 1 an şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu. Cele două pedepse au fost contopite, astfel că inculpatei i s-a aplicat o condamnare de 2 ani şi 6 luni de închisoare.

Magistraţii au decis ca pedeapsa să fie suspendată sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni de zile. Aşadar, inculpata nu va executa nici o zi de închisoare dacă va respecta măsurile de supraveghere dispuse. Printre condiţiile impuse, Mihaela Antonela Miculeac trebuie să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte cinci zile, să comunice schimbarea locului de muncă, să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă, să frecventeze un program de reintegrare socială stabilit şi derulat de serviciul de probaţiune. O altă obligaţie impusă inculpatei este de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul unei instituţii care va fi stabilită de serviciul de probaţiune.

Instanţa a mai stabilit că inculpatei îi este interzis dreptul de a exercita funcţia de conductor de tren pe o perioadă de doi ani de zile. Încălcarea oricărei din obligaţiile amintite mai sus va duce imediat la transformarea pedepsei în una cu executare.

Tribunalul Braşov a fost prima instanţă care a judecat acest dosar, astfel că inculpata are dreptul să facă apel.

20 de inculpaţi din Suceava, o parte deja trimişi în judecată

Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov au precizat, în toamna anului trecut, în urma unei solicitări a Monitorului de Suceava, că au o listă cu 20 de inculpaţi pentru luare de mită din Suceava, în dosarul care a vizat în total peste o sută de şefi de tren şi conducători din ţară. O parte din cei 20 sunt deja trimişi în judecată, procesele fiind pe rolul Tribunalului Braşov. Alţii nu au fost încă trimişi în judecată, dar au calitatea de inculpaţi în dosare. Procurorii au anunţat că şi aceştia urmează a fi trimişi în judecată.

Procurorii braşoveni care s-au ocupat de această amplă anchetă au decis ca fiecare inculpat să fie cercetat într-un dosar distinct, astfel explicându-se de ce aceştia nu au fost trimişi în judecată simultan.

Faptele de luare de mită, înregistrate de anchetatori

Ancheta în cazul celui mai mare dosar de corupţie în rândul personalului CFR a început în mare forţă la finele lui octombrie 2012. Peste o sută de şefi de tren sau secunzi ai acestora, conductorii, au fost urcaţi în microbuze şi autocare şi duşi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, pentru a fi audiaţi. Mulţi dintre ei au petrecut 24 de ore în arest, în baza ordonanţelor de reţinere, după care au fost lăsaţi în libertate, însă cu diferite interdicţii, de a părăsi localitatea de domiciliu sau ţara. Peste acest dosar s-a aşternut apoi o lungă linişte, avocaţii celor vizaţi acuzând că probatoriul împotriva suspecţilor este foarte slab ori chiar inexistent. 

Conform anchetei procurorilor, conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet, de regulă jumătate din valoarea tichetelor, iar transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor. La Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord. Procurorii susţin că şpaga ajungea până la nivelul revizorilor.

Faptele de luare de mită au fost înregistrate de anchetatori.

Mai trebuie spus că mulţi dintre şefii de tren şi conductorii vizaţi de anchetă au fost retrogradaţi pe posturi inferioare în cadrul CFR, iar o parte au părăsit deja sistemul.