Curtea de Apel Suceava a prezentat concluziile care au stat la baza ridicării restricţiilor judiciare impuse prefectului Florin Sinescu şi primarului din Brodina, Vasile Viorel Melen.
„Nu se poate reţine că prin lăsarea inculpaţilor Sinescu Florin şi Melen Vasile Viorel în libertate la prezentul moment, o întreagă comunitate din care aceştia fac parte ar fi în vreun fel periclitată. În cauză au fost administrate o serie de probe în sprijinul acuzării, incluzând aici cea cu înregistrări telefonice, precum şi cea cu efectuarea unor percheziţii la domiciliu şi la locul de muncă, de unde au putut fi ridicate eventuale înscrisuri ori instrumente tehnice de comunicare în legătură cu cauza. Prin prisma naturii şi specificului acestor mijloace de dovadă, inculpaţii nu ar mai avea, în mod obiectiv, posibilitatea de a schimba conţinutul lor”, este o parte din justificarea Curţii de Apel Suceava.
Faţă de magistratul Diana Cristina Puha, de la Tribunalul Suceava, care a considerat că se impune măsura controlului judiciar, judecătorul Veta Nechifor, de la Curtea de Apel Suceava, a considerat că nu este necesară nici un fel de măsură restrictivă.
„Nu există elemente identificabile sub aspect probator că inculpaţii Sinescu Florin şi Melen Vasile Viorel ar intenţiona să se sustragă procedurilor sau să săvârşească alte asemenea fapte. În plus, aceştia au fost cooperanţi cu autorităţile, au consimţit să dea declaraţii, oferind explicaţii raportat la învinuirile aduse. În circumstanţele date, curtea apreciază că nici măsura controlului judiciar dispusă de tribunal nu-şi găseşte utilitatea, chiar numai unul dintre aceste criterii analizate apărând ca suficient pentru a se concluziona că, faţă de particularităţile cazului, dispunerea oricărei măsuri preventive apare ca arbitrară”, este concluzia finală a motivării.
Trebuie spus că în mai multe pasaje ale motivării, judecătorul de la Curtea de Apel Suceava a măturat pur şi simplu pe jos cu colega de la instanţa inferioară.
Florin Sinescu a primit o amendă de 2.000 de lei şi nu mai putea primi altă sancţiune în cazul primarului de la Udeşti
Practic, judecătorul Veta Nechifor a desfiinţat aproape toate motivele expuse de Diana Cristina Puha în ceea ce priveşte infracţiunile pentru care s-au identificat probe la acest moment. Prima infracţiune de abuz în serviciu reţinută în sarcina prefectului Florin Sinescu referitoare la încetarea funcţiei de primar al comunei Udeşti deţinută de Săvel Botezatu este combătută în felul următor: „Inculpatul Sinescu Florin a fost sancţionat cu amendă contravenţională în sumă de 2.000 lei, în temeiul articolului 29 aliniat (3) din Legea nr. 176/2010, respectiv, pentru motivul că nu a emis ordinul în cauză. Acest proces - verbal a fost contestat în instanţă, prin sentinţa civilă nr. 5392/14.11.2014 a Judecătoriei Suceava, sentinţă care nu este încă definitivă, constatându-se prescripţia răspunderii contravenţionale. Ori, faţă de existenţa unei sancţiuni contravenţionale, fie ea şi prescrisă, în sarcina inculpatului nu mai poate fi reţinută, în acelaşi timp, şi infracţiunea de abuz în serviciu, altfel s-ar încălca prevederile articolului 4 din Protocolul nr. 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dispoziţii prin care a asimilat sintagmei de <hotărâre penală definitivă>, şi o serie de acte care nu sunt emise de instanţe penale, ci de alte autorităţi, cum ar fi, spre exemplu, cele administrative”.
Intervenţia prefectului de Suceava pentru deblocarea conturilor Primăriei Brodina, „un demers licit”
A doua acuzaţie care nu stă în picioare în opinia judecătoarei de la Curtea de Apel Suceava este cea de abuz în serviciu, constând în aceea că, la solicitarea expresă a primarului Vasile Melen, prefectul Florin Sinescu ar fi intervenit pe lângă funcţionari ai Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava și pe lângă administratorul SC Test Prima SRL Suceava pentru a găsi o soluţie de deblocarea conturilor Primăriei Brodina. Solicitarea venise după ce Primăria Brodina a pierdut în instanţă un proces privind plata unei sume de 460.000 de lei rezultată din construirea a nouă case pentru familiile sinistrate ca urmare a calamităților ce au avut loc în anul 2008.
„Curtea constată că nici în acest caz nu sunt date indicii şi elemente suficiente din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis această infracţiune. Din probele administrate în cauză până la acest moment, a rezultat că acţiunile întreprinse de inculpat la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava se circumscriu unei conduite profesionale normale funcţiei deţinute de acesta, raportat la cadrul legislativ şi la metodologia concretă urmată de funcţionarii din administraţia publică potrivit uzanţelor ce guvernează această activitate. De asemenea, nu a rezultat că inculpatul s-ar fi implicat în modul de soluţionare a vreunei cereri adresate de inculpatul Melen Vasile, după cum nu a rezultat nici existenţa vreunei pagube sau vătămarea vreunui drept ori interes legitim cauzate Primăriei Brodina sau Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava”, se arată în motivarea Curţii de Apel Suceava.
Judecătorul a mai considerat că renunţarea la penalităţile de întârziere de către cei de la Test Prima nu s-a făcut la sugestia sau presiunile prefectului de Suceava, ci ca urmare a înţelegerii celor două părţi.
„Nu poate fi primit nici argumentul DNA-ului, potrivit căruia demersurile făcute de cei doi inculpaţi în deblocarea conturilor Primăriei Brodina ar fi abuzive, întrucât trebuiau să aştepte <cursul firesc şi legal al procedurii de executare silită>, ci dimpotrivă, prin demersurile acestora, care se înscriu în sfera licitului, a fost evitată o situaţie care ar fi putut avea repercusiuni grave asupra bunului mers al activităţii primăriei. Dacă s-ar fi întâmplat invers, posibil ca şi atunci să fie acuzaţi de un abuz în serviciu, prin omisiune de această dată, constând în manifestarea unei pasivităţi în soluţionarea problemelor primăriei”, a mai arătat judecătorul Veta Nechifor.
Prefectul a discutat în calitate de ginere retrocedarea unui teren pentru socrii săi
În opinia judecătorului de la Curtea de Apel Suceava, în sarcina prefectului Florin Sinescu nu poate fi reţinută nici acuzaţia că a intervenit pe lângă funcţionari din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a-şi ajuta socrii să obţină o suprafaţă de teren de 26.103 mp.
„Din actele şi lucrările dosarului, a rezultat, lucru de altfel confirmat şi de DNA, că la acest moment nu s-a eliberat titlul de proprietate pe numele socrilor inculpatului, aşa încât nu se poate vorbi de existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, neputându-se reţine întrunirea cumulativă a elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, şi anume, sub aspectul laturii obiective. Pe de altă parte, chiar dacă titlul de proprietate ar fi fost emis, este de observat că solicitările inculpatului de a fi întocmită documentaţia tehnică precum şi de eliberare a unor extrase de carte funciară, pe lângă faptul că sunt solicitări legale, nu au fost făcute în virtutea funcţiei de prefect a acestuia, ci în calitate de ginere al persoanelor în favoarea cărora s-ar fi eliberat titlul de proprietate”, este menţionat în motivare.
Intervenţia prefectului pentru înapoierea permisului de conducere al unui prieten a depăşit limita legalului
Ultima infracţiune reţinută de Tribunalul Suceava şi respinsă de Curtea de Apel Suceava se referă la uzurparea funcţiei, prin aceea că prefectul a intervenit pe lângă şeful Serviciului Rutier Suceava pentru a ajuta un prieten să-şi recupereze permisul de conducere, reţinut la data de 27 decembrie 2014 de poliţişti din cadrul Serviciului Rutier Iaşi deoarece circula cu autoturismul cu viteza de 106 km/h, printr-o localitate unde limita de viteză era de 50 km/h.
„Curtea apreciază că în cauză, fapta inculpatului, de a interveni pe lângă şeful Serviciului Rutier Suceava, nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uzurparea funcţiei, aşa cum susţine DNA, întrucât intervenţia inculpatului nu poate avea înţelesul de <îndeplinire a unui act> ce nu intră în atribuţiile sale, în sensul art. 300 Cod penal, ci are înţelesul de <îndeplinire a unui fapt>. Prin urmare, dând o interpretare corectă a definiţiei infracţiunii de uzurparea funcţiei, conform dispoziţiilor art. 300 Cod penal, fapta inculpatului nu întruneşte elementele constitutive ale acestei infracţiuni, ci a infracţiunii de instigare la abuz în serviciu”, se arată în motivare.
Judecătorul spune că, într-adevăr, permisul de conducere a fost eliberat mai repede decât prevede legea şi în afara orelor de program, „ceea ce nu s-ar fi întâmplat fără intervenţia inculpatului Sinescu Florin”.
În acest caz, magistratul Veta Nechifor este de părere că prefectul de Suceava a greşit.
„Nu poate fi reţinută nici apărarea că, prin fapta sa, inculpatul nu ar fi cauzat vreo vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, în realitate această vătămare cauzându-i-se statului care, prin normele juridice instituite în materie, a înţeles să protejeze relaţiile sociale referitoare la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, dispoziţii legale ce au fost încălcate, în manierea expusă mai sus”.
Unde ar fi greşit colega de la Tribunalul Suceava
În motivarea oferită de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Suceava se arată că nu pot fi acceptate toate punctele de vedere ale judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Suceava.
„Curtea apreciază că argumentele aduse de judecătorul de drepturi şi libertăţi al Tribunalului Suceava sunt în parte desuete, ele nemaicorespunzând exigenţelor actualelor prevederi ale Codului de Procedură Penală în materia măsurilor preventive, măsuri care, în faza de urmărire penală, se iau de către judecătorul de drepturi şi libertăţi (instituţie nouă în dreptul procesual penal român), judecător incompatibilizat de lege în soluţionarea pe fond a cauzei”, a arătat magistratul Veta Nechifor.
În plus, acelaşi judecător consideră că hotărârile date de judecătorul de drepturi şi libertăţi nu au valoare de lucru judecat şi nu pot influenţa mersul ulterior al procesului penal.
„Prin urmare, curtea apreciază că este nefiresc ca judecătorul de drepturi şi libertăţi să nu-şi poată pune problema dacă încadrarea juridică dată faptelor de către parchet prin referatul cu propunere de arestare preventivă este una corectă, chiar în condiţiile unui probatoriu parţial, întrucât ar face imposibilă, spre exemplu, analiza existenţei elementelor constitutive ale infracţiunii, a unei eventuale incidenţe a unei cauze care înlătură răspunderea penală, cum ar fi prescripţia, împăcarea, sau a îndeplinirii condiţiei prevăzută la art. 223 alin.(2) Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege să fie de 5 ani închisoare sau mai mare)”, a mai menţionat judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Suceava.
Magistratul îi impută colegului de la Tribunalul Suceava că a luat drept „tabu” acuzaţiile formulate de DNA, iar din acest motiv „a preluat în mod eronat denumirea marginală a infracţiunii de <abuz în serviciu >, prev. la art. 297 Cod penal, ca infracţiune de <abuz în serviciu contra intereselor publice>, denumire prevăzută la art. 248 din Codul penal de la 1968 şi care nu se mai regăseşte în actualul Cod penal”.
Iar lista situaţiilor când judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Suceava nu se opreşte aici.
„Curtea constată că judecătorul de drepturi şi libertăţi se contrazice în argumente atunci când susţine că nu poate antama fondul cauzei, întrucât chiar el a făcut o analiză destul de amănunţită în cazul celor trei infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului Sinescu Florin, infracţiuni pe care le-a înlăturat, apreciind în mod temeinic că ele nu există”, a mai arătat magistratul de la Curtea de Apel Suceava.
Acuzaţiile aduse primarului din Brodina
În ceea ce-l priveşte pe primarul Vasile Melen, judecătorul a reţinut că există suspiciunea rezonabilă pentru comiterea unei singure fapte, cea de conflict de interese, şi anume aceea că el deţine atât funcţia de primar al comunei Brodina, cât şi cea de administrator de fapt la SC Forest Brod SRL.
Celelalte două acuzaţii aduse lui Vasile Melen, abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, au fost desfiinţate la momentul actual, acestea fiind şi motivele pentru care nu s-a mai luat nici o măsură restrictivă în ceea ce-l priveşte.
(10 mar 2015, 12:14:01