Sucevenii care nu realizează nici un venit şi trăiesc din ajutorul social oferit de stat reprezintă, în unele localităţi din judeţ, un sfert sau, într-un caz, aproape jumătate din totalul populaţiei stabile. Aşa rezultă dintr-o analiză cu privire la numărul de beneficiari de venit minim garantat din fiecare localitate în parte, în raport cu populaţia.
Dolhasca, lider detaşat la numărul de familii asistate social
Ca număr de beneficiari de venit minim garantat se detaşează, de departe, Dolhasca. La finele anului 2013, de exemplu, conform datelor Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţii Sociale (AJPIS) Suceava, erau 440 de beneficiari de venit minim garantat. Prin comparaţie, în municipiul Suceava, în aceeaşi perioadă, au fost 110 familii beneficiare de venit minim garantat, iar în Fălticeni, 88.
După cum a precizat Mirela Florea, directorul AJPIS Suceava, aceste cifre reprezintă numărul de beneficiari, adică de familii care sunt asistate social. De multe ori aceste familii numără mulţi membri.
„Avem şi familii formate dintr-o singură persoană, însă de multe ori sunt familii foarte numeroase. În aceste condiţii, din calculele pe care le-am făcut rezultă că, în medie, la nivel de judeţ, o familie beneficiară de venit minim garantat este compusă din trei membri”, a explicat Mirela Florea.
Valea Moldovei, comuna unde aproape jumătate de populaţie este asistată social
O analiză pe fiecare localitate în parte arată că în localităţile cu pondere mare de asistaţi social o familie cu venit minim garantat este mai numeroasă decât media de trei membri. Cel mai mare procent de beneficiari de venit minim garantat este în comuna Valea Moldovei.
Conform celor mai recente date, la Valea Moldovei sunt 426 de dosare de venit minim garantat. După cum a precizat primarul comunei, Constantin Moroşan, numărul de persoane care beneficiază de venit minim garantat este de 1.690, majoritatea fiind romi. Raportat la populaţia stabilă, de 3.727 de persoane, rezultă că 45% dintre locuitorii din Valea Moldovei sunt asistaţi social. La Valea Moldovei sunt aproape 2.000 de romi, majoritatea locuitori ai satului Mironu.
La Mironu, în 2013, când reporterii Monitorului de Suceava au efectuat un reportaj la faţa locului, dintr-o populaţie de 2.000 de romi, doar 15 erau angajaţi. De asemenea, 80% dintre familiile din această etnie erau asistate social.
Pe locul al doilea în acest top se situează comuna Pătrăuţi. Aici, la finele lunii februarie, erau înregistrate 360 de dosare de venit minim garantat, cu 1.398 de beneficiari, la o populaţie stabilă estimată de 4.400 de locuitori. Rezultă astfel că la Pătrăuţi o treime din populaţie (31% mai exact) este asistată social.
Toate localităţile cu mulţi beneficiari de venit minim garantat au populaţie mare de romi
O altă localitate cu un număr mare de asistaţi social este Ciprian Porumbescu. O comună mică, cu populaţie de sub 2.000 de locuitori, are 400 de persoane în familii beneficiare de venit minim garantat.
Alte localităţi cu pondere mare de asistaţi social, între 10 şi 15%, sunt Berchişeşti, Dolhasca şi Drăguşeni.
Conform datelor Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţii Sociale Suceava. alte localităţi cu un număr mare de asistaţi social, în jur de 10% din total, sunt Baia, Burla, Capu Câmpului, Păltinoasa, Râşca, Vereşti şi Voitinel. Deloc întâmplător, toate localităţile cu mulţi asistaţi social au o numeroasă populaţie de etnie romă. Două din cele mai importante comunităţi de romi din judeţ sunt la Mironu - Valea Moldovei şi Pătrăuţi, exact localităţile cu cel mai mare procent de beneficiari de venit minim garantat.
Directorul Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţii Sociale Suceava, Mirela Florea, a ţinut să precizeze că în ciuda acestor cifre mari, judeţul Suceava stă mult mai bine decât media pe ţară în ceea ce priveşte numărul de beneficiari de venit minim garantat raportat la populaţie.
( 5 mar 2015, 15:09:05