Drept la replică

Subsemnatul, BUTNARU EMIL, din localitatea Zamostea, în calitate de subiect al articolului din „Monitorul de Suceava” din data de 04 martie 2015, vă rog să-mi acordaţi un scurt drept la replică, prin care să aduc câteva lămuriri asupra acestui articol:

1. În ceea ce priveşte condamnarea primită în luna octombrie a anului 2014, precizez dintru început că aceasta este totalmente fundamentată de condeiul meşteşugit al procurorului IACOB ADRIANA NICULINA şi desăvârşită de indiferenţa şi superficialitatea cercetării lucrărilor dosarului de către judecătoarea VICOL GABRIELA.

Astfel, în rechizitoriul întocmit de procurorul IACOB ADRIANA NICULINA, se asimilează sintagmei „După cum declară martorii”, - două declaraţii total contradictorii: fostul meu socru fabulează, cu aplombul specific octogenarilor, iar fostul fiu vitreg declară lucruri TOTAL OPUSE.

Procurorul IACOB reuneşte din vârful condeiului aceste două declaraţii contradictorii.

Apoi, un alt amănunt ce mă determină să aduc lămurire speţei privind abandonul de familie, constă în superficialitatea cu care procurorul IACOB ignoră lipsa „relei-credinţe” ca element constitutiv al infracţiunii de familie.

La dosarul Parchetului au fost administrate probe în favoarea mea, adrese emise de Primăria Zamostea şi ANAF Siret. Aceste adrese, plus mărturia fostului fiu vitreg, îmi sunt favorabile şi atestă lipsa oricărei surse de venit, sigur sau ocazional.

Procurorul IACOB ignoră totalmente aceste probe materiale şi inventează surse de venit care să probeze o eventuală „rea-credinţă” în neplata obligaţiei legale de întreţinere.

Astfel, procurorul epigon al Uniunii Scriitorilor fără har din Ministerul Public „rezolvă”, din condei, latura „relei-credinţe” astfel:

„Din ancheta socială efectuată la nivelul Primăriei Zamostea, reiese faptul că învinuitul beneficiază de o cotă parte din locuinţa şi terenurile agricole ale familiei sale, din valorificarea sau exploatarea cărora, ţinându-se cont că este tânăr şi apt de muncă, ar putea realiza venituri...”

Genial! - aş exclama eu! Cota parte a bunurilor reprezentând 1/4 din locuinţa părinţilor (o cameră mare şi o bucătărioară) plus „impresionanta” suprafaţă de teren de 24 de ari (materializare a cotei părţi din terenuri).

Odată explicat cum s-a rezolvat latura „relei credinţe” a infracţiunii de abandon de familie, urmează de detaliat problema mărturiei mincinoase depusă de fostul meu socru:

- am formulat imediat plângerea corespunzătoare împotriva „martorului mincinos”

- plângerea a fost repartizată spre soluţionare ghici cui? Procurorului IACOB ADRIANA NICULINA.

- am formulat imediat cerere de recuzare a procurorului, în timpul procedurii

- cererea de recuzare respinsă

- plângerea împotriva martorului mincinos soluţionată prin NUP

Pentru amuzamentul spiritelor ceva mai lucide, iată un fragment din declaraţia iniţială a „martorului mincinos”:

„Numitul B.E. este o persoană ce consumă alcool” (n.a. Am peste 11 ani de când nu consum alcool)

După ce a fost audiat în urma plângerii referitoare la mărturie mincinoasă, acelaşi octogenar declară senin: „nu-şi aminteşte să fi declarat faptul că numitul B.E. este o persoană ce consumă alcool”.

SIC TRANSIT GLORIA MUNDI!

3 luni de închisoare cu suspendare, pe o mărturie mincinoasă şi un condei iute de slovă, aparţinând procurorului IACOB.

Să mai spun să la faza judecătorească a acestui dosar, am depus 9 pagini de concluzii scrise? inutil, atâta timp cât judecătoarea Vicol nu a citit, din acest demers procedural, NICI MĂCAR UN RÂND.

2. Despre subiectul în sine al articolului, precizez că „denunţul calomnios” în actuala procedură penală poartă denumirea de „inducere în eroare a organelor judiciare”. Va urma! Cu siguranţă de ceas atomic.

Comentariile în sine, evidenţiate cu font roşu, par oarecum ameninţătoare pentru persoanele nedeprinse cu asprimea limbajului de pe Internet. Limbaj care nu are componentă acţională şi nu poate fi interpretat după regulile conversaţiei traiului cotidian.

Însă, pentru specialiştii normelor penale, ar trebui de menţionat prevederile art. 257C.P. „Ultrajul” respectiv 279 - „Ultrajul judiciar”.

Alăturând cele 2 prevederi legale, observăm că cele 4 alineate sunt aproape asemănătoare.

Apariţia în Noul Cod Penal a infracţiunii de „Ultraj judiciar” a fost necesară din punctul de vedere al statutului magistratului, a profesiei liberale de avocat, ce nu pot fi asimilate funcţiei publice.

Însă, la art. 257, legea prevede clar că ameninţarea TREBUIE făptuită fie nemijlocit, fie prin intermediul unui mijloc de comunicare direct.

Definiţia mijlocului de comunicare direct o furnizează chiar părintele dreptului penal – Dongoroz V.: telefon, fax, scrisoare, (e-mail), bileţel de papagal sau orice alt mijloc ce permite apropierea asociativă dintre comunicator şi receptor.

Pentru a nu mai lungi acest drept la replică precizez că „Monitorul de Suceava” ESTE UN MIJLOC DE COMUNICARE INDIRECT.

Rămâne doar la latitudinea judecătorului ce va soluţiona această speţă, efectuarea exerciţiului de interpretare legislativă a art. 279 în strânsă interdependenţă cu art. 257 Cod Penal.

În final precizez că o dată cu publicarea numelui, adresei şi imaginii, usernamele Tazmanian Demoon devine o amintire. O amintire plăcută, a celor 5 ani petrecuţi împreună cu redactorii Monitorului.

Sunt mândru de usernamele Tazmanian DeMoon, cu care am publicat atâtea şi atâtea comentarii. Printre acestea inclusiv pamfletul referitor la judecătoarea petrecăreaţă, ce judecă după cum îi bate vântul în buzunare. Pamflet postat cu mai bine de o jumătate de an înainte de explozia cazului Bărbuţă-Prandea.

Sunt mândru de usernamele Ragnarok, cu care am postat modalitatea de „fentare” a sistemului ECRIS de repartizare aleatorie a dosarelor, modalitate practicată la Judecătoria Rădăuţi.

Sunt mândru de usernamele Mjollnir, cu care am dezvăluit ÎN PREMIERĂ – dispariţia ţigărilor în valoare de 60.000 de euro, din camera de corpuri delicte a Poliţiei Rădăuţi.

Sunt mândru de FIECARE dintre cele 37 de username utilizate în cei 5 ani de postare pe site-ul Monitorului.

AM ZIS!