Doar opt produse tradiţionale atestate în judeţ, faţă de 135 anul trecut

Noul ordin al Ministerului Agriculturii cu privire la atestarea producătorilor tradiţionali a dus la diminuarea drastică a numărului de produse care mai pot fi vânduteca produse tradiţionale. Dacă la începutul anului 2014 în judeţ erau înregistraţi 25 de producători tradiţionali atestaţi, care comercializau 126 de produse tradiţionale atestate, în 2015 mai sunt atestaţi, în baza noului ordin, doar trei producători, cu drept de comercializare a opt produse tradiţionale.

Caşcaval, păstrăv şi şase tipuri de preparate din carne

După cum a precizat Vasile Costan, directorul Direcţiei Agricole Suceava,  în baza Ordinului 724/2014 au fost eliberate până acum şase atestate pentru preparate din carne, unul pentru preparate din lapte şi unul pentru păstrăv.

Din cele opt produse, şase, preparatele din carne, îi aparţin lui Ioan Baciu Ţăran, suceveanul care a devenit celebru în toată ţara ca producător tradiţional. În afara acestuia, au mai obţinut atestat de producători tradiţionali Nicolae Liţu, din Câmpulung Moldovenesc, pentru un produs din caşcaval, şi doctorul veterinar Petrea Dulgheru, din Vatra Dornei, pentru un produs din păstrăv.

„Mai avem depusă documentaţia, pentru atestare, a patru produse din lapte. De asemenea, din informaţiile pe care le am, există intenţii pentru depunerea de documentaţie pentru un produs din dulceaţă şi pentru plăcinte poale în brâu”, a declarat Vasile Costan.

El a explicat că pentru fiecare produs pentru care se cere atestat trebuie depusă o documentaţie destul de solidă, care este analizată de o comisie. Atestatul se obţine de la Ministerul Agriculturii.

Condiţiile care au alungat producătorii tradiţionali

Numărul de produse tradiţionale a ajuns atât de mic în condiţiile în care noul ordin a impus criterii care să diferenţieze clar micul producător tradiţional de cel care scoate pe piaţă marfă în regim industrial. Printre altele, conform noului ordin, capacitatea de producţie raportată la un an nu poate depăşi cantitatea medie de 150 de kilograme/litri pe zi dintr-un produs tradiţional, respectiv maxim 400 de kilograme/litri total produse tradiţionale atestate ale unui producător. O altă cerinţă obligatorie adusă de noul ordin prevede că prin produs tradiţional se înţelege un produs pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţie aditivi alimentari, care prezintă o reţetă tradiţională şi un mod de producţie şi un procedeu tehnologic tradiţional. Una din condiţiile obligatorii este ca produsul să se facă după o reţetă tradiţională care să fie atestată de peste 30 de ani.

Noul ordin i-a eliminat pe marii producători

Noul ordin a stârnit controverse inclusiv în rândul celor care erau atestaţi ca producători tradiţionali. În timp ce unii, foarte puţini, s-au declarat foarte mulţumiţi de înăsprirea condiţiilor de autorizare, alţii au considerat că această limitare a producţiei nu este decât o barieră în dezvoltare şi în câştigarea unui nume pe piaţa cărnii. Cert este că cel puţin deocamdată noul ordin i-a eliminat de pe piaţă pe marii producători care vindeau şi produse tradiţionale.

Cei care vindeau până acum produse tradiţionale la târgurile organizate periodic pot să mai participe la evenimente de gen, însă nu au dreptul de a vinde sau afişa sub denumirea de „produs tradiţional”.