Românii din Bucovina de Nord primesc lovitură după lovitură

În numai un an de zile, liniştea românilor care locuiesc în Bucovina de Nord a dispărut. Astrele par să se fi conjugat pentru un blestem al cărui final nu-l poate preconiza nimeni. Euromaidanul de la Kiev de la începutul anului 2014 părea un punct de cotitură pentru Ucraina şi cetăţenii acestui stat către Uniunea Europeană. În scurt timp, entuziasmul avea să fie înlocuit cu nesiguranţa, iar mai nou a apărut şi teama pentru ziua de mâine.

De câteva zile, Ucraina se confruntă cu o devalorizare galopantă a monedei naţionale, grivna. Dacă la finele săptămânii trecute un euro valora circa 24 de grivne, ieri s-a ajuns la un curs de 31 de grivne pentru un euro, dar acesta oscila de la o oră la alta. Situaţia a fost şi mai rea, după ce la mijlocul săptămânii un euro a atins şi pragul de 44 de grivne. Inflaţia din ultimele zile se adaugă devalorizării din ultimul an, care a redus drastic puterea de cumpărare a românilor din zona Cernăuţi şi nu numai. De exemplu, în februarie 2014 un euro se vindea pentru aproximativ 12 grivne, ceea ce înseamnă aproape de trei ori mai puţin faţă de momentul actual. Şi nimeni nu ştie ce va urma.

Rafturile magazinelor au fost golite de produsele de bază

După ce puterea de cumpărare s-a redus practic la o treime faţă de anul trecut, iar inflaţia a explodat pur şi simplu în ultimele zile, ucrainenii, inclusiv cei de etnie română, au luat cu asalt magazinele. Au fost cumpărate în special produsele de bază, ulei, zahăr, făină şi orez de producţie autohtonă. Floarea Petriuc, o pensionară dintr-un sat aflat în apropiere de Cernăuţi, a ieşit ieri de la cumpărături cu ceea ce a mai găsit prin magazin. De când preţurile au luat-o razna şi se modifică aproape de la o oră la alta, femeia bântuie prin toate magazinele pentru a găsi produse pe care să şi le permită.

„Eu am o pensie de 1.000 de grivne (n.a. - la rata de schimb actuală înseamnă circa 35 de euro) şi nu-mi permit să cheltui prea mulţi bani. Dar de mâncat tot trebuie să mănânc şi caut să găsesc la preţuri cât mai mici. Sticla de ulei era la vreo 10 grivne acum o săptămână, iar între timp a ajuns la 17 grivne. La fel cu zahărul şi uleiul. Ne rugăm să nu fie şi mai rău şi să se oprească războiul, pentru că de acolo pleacă totul”, a spus Floarea Petriuc.

Preţul motorinei şi cel al benzinei au sărit în sus

Nici în privinţa carburantului veştile nu sunt deloc bune. Preţurile la motorină şi benzină au sărit pur şi simplu în aer, iar mulţi ucraineni preferă acum să-şi lase maşinile acasă.

Andrei, un român din Cernăuţi, spune că acum câteva săptămâni, pentru a-şi duce băiatul la grădiniţă, era nevoit să plece de acasă la ora 7.45 pentru a ajunge la ora 8.30.

„După ce motorina a ajuns la 28 de grivne/litru multă lume a renunţat la maşină. Acum plec la 8.10 de acasă şi ajung la grădiniţă în timp util, la 8.30”, a explicat Andrei.

Oamenii se plâng că totul s-a petrecut foarte rapid, iar cum 80% dintre ei depind de salariile şi pensiile plătite de la bugetul de stat, viitorul nu sună deloc bine.

Frica de război, mai puternică decât inflaţia galopantă

Un medic, care câştigă în jur de 2.500 de grivne, a povestit că există o temere serioasă din partea tuturor oamenilor din Bucovina de Nord pentru ceea ce va fi. Mobilizată deja pentru a putea fi trimisă pe linia frontului din Estul Ucrainei, în situaţia în care va fi nevoie, femeia se teme mai mult pentru cei doi fii gemeni pe care îi are.

„Nu am primit ordin de mobilizare pentru ei, dar mă aştept să se întâmple oricând. Băieţii au paşapoarte şi vor pleca la o rudă din Moldova, pentru că nu vreau să-i pierd în acest război. Când am putut să le fac paşapoarte româneşti am zis că nu trebuie, iar acum când am nevoie nu se mai poate”, a povestit medicul de etnie română.

Practic, românii din nordul Bucovinei îşi leagă cele mai multe speranţe de finalul războiului, apreciind că de acesta se leagă toate nenorocirile din ultimul an.

Românii din zona Cernăuţi preferă să nu ajungă la război

Mobilizarea decretată de Guvernul de la Kiev pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani, dar şi pentru femeile care au între 25 şi 50 de ani a creat o puternică stare de nesiguranţă în Bucovina de Nord. Mulţi români care trăiesc în zona Cernăuţi au preferat să se refugieze temporar în România sau Moldova, iar alţii au declarat că preferă să stea la puşcărie timp de doi ani decât să ajungă pe frontul în care se consemnează disputele sângeroase cu separatiştii pro-ruşi.

Teama de mobilizare a sporit şi mai mult după ce o serie dintre persoanele care au fost trimise în Estul Ucrainei, inclusiv medici şi asistenţi medicali, şi-au găsit sfârşitul sub bombele şi tirurile de artilerie trase din tabăra adversă. În total, pe frontul de luptă şi-au pierdut viaţa aproximativ 5.800 de persoane, dintre care civilii reprezintă o pondere însemnată.

Pentru românii din Bucovina de Nord este, cu siguranţă, una dintre cele mai grele perioade prin care trec şi nimeni nu poate spune dacă acest coşmar se va sfârşi sau dacă vor veni vremuri şi mai grele.