Numele sucevenilor care au înfiinţat Dedeman devine marcă înregistrată

Numele de familie al fraţilor originari din comuna suceveană Bogdăneşti, care au înfiinţat imperiul Dedeman, urmează să devină marcă înregistrată. Retailerul de bricolaj Dedeman, deţinut de familia Pavăl, vrea să înregistreze la OSIM numele acesteia. Solicitarea a fost depusă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) în data de 10 februarie. Cererea acestora este mai neobişnuită, în condiţiile în care, de obicei, proprietarii de firme înregistrează la OSIM numele firmelor, nu numele lor.

Clasa de servicii pentru care au depus cerere este 35 şi include „servicii ale supermarketurilor privind comercializarea tuturor materialelor de construcţii şi utilat locuinţe”.

Această mutare le permite fraţilor Pavăl să scoată la vânzare produse de bricolaj şi materiale de construcţii sub brandul „Pavăl”, nu doar în reţeaua proprie de magazine, ci şi în cadrul altor centre comerciale, dacă se înţeleg în această privinţă.

Dragoş şi Adrian Pavăl sunt doi matematicieni plecaţi dintr-o familie modestă din Suceava, care au pornit în 1992 cu un butic în Bacău şi au ajuns să domine piaţa magazinelor de bricolaj din România.

Dragoş Pavăl (46 de ani), directorul şi acţionarul principal al companiei Dedeman, este cel mai mare dintre cei opt fraţi ai familiei. După şcoala generală, a plecat din satul natal şi, în loc să meargă la liceu în oraşul Fălticeni, la numai 15 kilometri distanţă, el s-a dus tocmai la Iaşi. În vacanţe se întorcea la Suceava şi muncea de dimineaţa până seara în gospodăria familiei.

După liceu, a intrat la Facultatea de Matematică din Iaşi. În 1991, când a terminat facultatea, tânărul informatician Dragoş Pavăl a primit repartiţie la o fabrică de confecţii din Bacău. S-a chinuit acolo câteva luni, cu un calculator Felix (mare cât un tractor), care funcţiona cu cartele, până într-o zi, când a văzut un anunţ în ziar: întreprinderea magazinelor de stat căuta un informatician.

Pe atunci, la noi, nimeni nu dădea doi bani pe un informatician. Când s-a uitat în softurile pe care le crease, Dragoş Pavăl a văzut că avea cel mai mic salariu dintre toţi angajaţii. Până şi femeia de serviciu câştiga mai bine decât el.

Atunci s-a hotărât să-şi deschidă un magazin. A împrumutat de la socri o mică sumă de bani şi o Dacie break şi l-a chemat pe fratele său de la Iaşi. Adrian tocmai terminase aceeaşi facultate de matematică şi adunase vreo 10.000 de mărci, cumpărând marfă de la ruşii care veneau în bazarurile din Iaşi şi vânzând-o în târgurile din Craiova cu profit dublu. Aşa au intrat fraţii Pavăl în afaceri.

“Am înfiinţat o firmă şi am închiriat un spaţiu de 16 metri pătraţi, pe care l-am amenajat noi. Am angajat o vânzătoare, am improvizat nişte tejghele din lemn şi din sticlă şi am început să vindem. Câştigam într-o lună zece salarii pe care le luam la întreprinderea de stat ca informatician”, a povestit Dragoş Pavăl pentru ziarul Adevărul.

Inclusiv numele companiei Dedeman are povestea lui.

„Îmi pregătisem nişte denumiri, dar erau deja luate. Cei de la registru mi-au spus să mă gândesc repede la ceva, să-mi pun numele, orice. Nu prea îmi plăcea treaba asta cu numele, dar stând acolo, la coadă, am încercat să compun ceva. Eu – Dragoş, soţia – Denise, fratele meu – Adrian. De-de-an. Nu suna bine. M-am gândit la soacră-mea, Margareta, şi am mai pus şi un M. Aşa a ieşit Dedeman. O vreme mi s-a părut un nume nepotrivit, umblam cu facturile mâzgălite pentru că producătorii cu care lucram îl stâlceau în toate felurile. Mă şi gândeam, domnule, n-am fost în stare să aleg şi eu un nume ca lumea. Peste ani, mi-am dat seama că e un nume potrivit pentru profilul nostru. Sună bine, nemţeşte, aşa...”, a explicat Dragoş Pavăl.

Reprezentanţii companiei estimează că reţeaua Dedeman va ajunge la 50 de magazine până la sfârşitul anului 2015, consolidând astfel poziţia actuală de lider al pieţei de materiale de construcţii şi amenajări din România.