Punct final în dosarul „Şpagă în Vama Siret”. Procurorul a cerut pedepse mărite şi cu executare

Procesul din dosarul „Şpagă în Vama Siret” a ajuns la final după 4 ani de la acţiunea în urma căreia au fost ridicaţi şi duşi la audieri zeci de poliţişti de frontieră şi vameşi care lucrau în Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Ieri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a derulat ultimul termen al acestui dosar, iar la finalul celor aproape 6 ore de dezbateri judecătorii au anunţat că amână verdictul până pe 5 martie.

Procesul a început cu o cerere de amânare formulată de Paula Iacob, avocata mai multor inculpaţi din acest dosar. Aceasta a compărut în faţa instanţei într-un cărucior cu rotile şi a precizat că din cauza accidentului pe care l-a suferit se află într-o stare fizică şi psihică precară, motiv pentru care nu-şi poate susţine pledoaria în mod normal. Instanţa a respins cererea de amânare, astfel încât s-a trecut la prezentarea concluziilor avocaţilor şi procurorului de caz şi ultimul cuvânt al celor 66 de poliţişti de frontieră şi vameşi.

Primul a vorbit procurorul, care a cerut condamnarea inculpaţilor şi pentru infracţiunea de grup infracţional organizat, faptă pentru care Curtea de Apel Suceava a dispus achitarea. Mai mult, reprezentantul structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a cerut contopirea pedepselor pentru toate infracţiunile reţinute inculpaţilor, mărirea cuantumului pedepselor şi executarea în regim de detenţie. Practic, ar fi o schimbare radicală faţă de soluţia pronunţată de Curtea de Apel Suceava, unde toţi cei 66 de inculpaţi au fost condamnaţi cu suspendare sau cu suspendare sub supraveghere, între 5 luni şi 3 ani.

Inculpaţii şi avocaţii acestora solicită achitarea

În contradicţie cu procurorul DNA, inculpaţii şi avocaţii acestora au solicitat respingerea apelului şi achitarea celor 66 de persoane din dosar sau menţinerea soluţiei de la Curtea de Apel Suceava.

Marius Rădăcină, unul dintre avocaţii care apără mai multe persoane din acest dosar, a precizat că atât el, cât şi majoritatea colegilor săi şi-au structurat apărarea pe faptul că poliţiştii de frontieră nu aveau atribuţii de control vamal, respectiv bagaje, pe faptul că investigatorii sub acoperire au acţionat cu încălcarea prevederilor legale, mai exact provocare, săvârşirea de infracţiuni, pentru strângerea de probe.

„Consider că nu s-a documentat nici o infracţiune de dare de mită, corelativă celei presupuse de luare de mită şi nu suntem în prezenţa unui grup infracţional organizat în accepţiunea normei de incriminare. De asemenea, nu s-au putut stabili niciodată exact presupusele sume de bani luate de poliţişti. Pentru aceste considerente, am cerut achitarea inculpaţilor şi pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată, iar pentru lipsa probelor am cerut achitare şi pentru infracţiunea de iniţiere/constituire a unui grup infracţional organizat, mai exact menţinerea soluţiei de la Curtea de Apel Suceava”, a arătat Marius Rădăcină.

Cei 66 de inculpaţi care-şi aşteaptă verdictul

Lista celor 66 de inculpaţi este deschisă de comisarul-şef Aurel Anea, fostul şef al Punctului de Trecere a Frontierei Siret. Acesta este acuzat de luare de mită în formă continuată şi constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracţional organizat. Ceilalţi 61 de poliţişti de frontieră care îşi vor afla pedepsele în câteva săptămâni sunt: agent principal Cătălin Dumitru Zebreniuc, din Siret, agent-şef Constantin Gheorghe Lavric, din comuna Frătăuţii Vechi, agent principal Fănel Florin Rădăcină, din municipiul Rădăuţi, agent principal Radu Lucanu, din municipiul Suceava, agent principal Vasile Adrian Bălici, din Vicovu de Sus, agent principal Cristinel Ţiprigan, din municipiul Rădăuţi, agent principal Adrian Petru Mudrac, din comuna Mihăileni, agent-şef adjunct Adrian Holcă, din comuna Pătrăuţi, agent principal Daniel Grigoraş, din municipiul Rădăuţi, agent Vasile-Ovidiu Sasu, din municipiul Suceava, agent-şef principal Constantin Doru Andrişan, din municipiul Suceava, agent Elena Cozminiuc, din municipiul Rădăuţi, agent-şef Toader Ilieşi, din municipiul Suceava, agent-şef Cristian Filipoaia, din municipiul Suceava, agent principal Florin Constantin Matei, din municipiul Suceava, agent Andrei Ciobanu, din municipiul Suceava, agent-şef adjunct Mihaela Elena Cosic, din municipiul Rădăuţi, agent principal Virgil Jităriuc, din municipiul Rădăuţi, agent-şef Ilie Cozmei, din Siret, agent-şef Florin Sticleţ, din municipiul Rădăuţi, agent principal Cristian-Teodor Nicolovici, din municipiul Rădăuţi, agent-şef principal Marcel Coroi, din Măriţei - comuna Dărmăneşti, agent principal Daniel Barbă, din municipiul Rădăuţi, agent-şef Manuel-Eugen Costache, din municipiul Rădăuţi, agent-şef adjunct Dănuţ-Dumitru Neagu, agent Adrian Ionuţ Grosu, din municipiul Suceava, agent principal George Jacotă, din comuna Frătăuţii Noi, agent George Slevoacă, din comuna Cacica, agent Traian Constantin Hai, din municipiul Suceava, agent-şef principal Luchian Alexandru Posmangiu, din municipiul Suceava, agent Gheorghe Neamţu, din municipiul Fălticeni, agent-şef Rodica Nichiforiuc, din municipiul Rădăuţi, agent-şef principal Romis Vasile Luchean, din comuna Dorneşti, agent principal Gheorghe Alin Pavlovici, din Siret, agent-şef Ilie Zahariuc, din Siret, agent Silviu Georgică Pomohaci, din comuna Şcheia, subinspector Bogdan Constantin Rurac, din municipiul Suceava, agent-şef principal Viorel Ruşte, din municipiul Rădăuţi, agent principal Ramona Costiuc, din Siret, agent principal Lucian Ştefan Pintilii, din municipiul Fălticeni, agent Elena Anca Agapi, din Siret, agent-şef Florin Constantin Lupu, din Siret, agent-şef principal Sorin Doru Strugar, agent Daniela Căpăţână, din municipiul Rădăuţi, agent principal Valentina-Ioana Sauciuc, din comuna Şcheia, agent Iulian Radu, din municipiul Suceava, agent-şef Mihai Doru Tocilă, din Siret, agent-şef adjunct Sorin Sumanaru, din municipiul Suceava, agent-şef adjunct Vasile Secrier, din municipiul Rădăuţi, Ionel Marinel Gâză, din Plopeni, agent Alina Olivia Mandiuc, din Siret, agent principal Adrian Iuga, din Baineţ - comuna Muşeniţa, agent principal Loghin Daniel Timoci, din Siret, agent George Bogdan Ungureanu, din Siret, Virgil Florin Buliga, din Rădăuţi, Dorel Vasile Chirilă, din Rădăuţi, Percec Vasile Cristinel Simota, din Rădăuţi, Vasile Hriţuc, din Rădăuţi, Mihaela Neamţu, din Fălticeni, Florin Păvăloaia şi Florin Dan Macovei.

Cei patru vameşi trimişi în judecată în acest dosar sunt Sorin Constantin Şcladan, din Suceava, Nicu Cezar Schipor, din Siret, Lazăr Ungureanu, din municipiul Suceava, Simion Coroliuc, din Siret, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de dare de mită, în formă continuată.

Trebuie spus că o parte dintre inculpaţi şi-au dat demisia din sistem, alţii au ieşit la pensie, iar o parte dintre ei încă lucrează în cadrul Poliţiei de Frontieră cu anumite restricţii pe linie de muncă.

Care sunt acuzaţiile procurorilor DNA

„În sarcina inculpaţilor s-au reţinut infracţiuni de luare de mită, dare de mită în formă continuată şi constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracţional organizat”, se arată în rechizitoriul de trimitere în judecată.

Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, cei 62 de poliţişti de frontieră de la PTF Siret au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, suma totală de 3.643.513 lei (circa 900.000 de euro) şi alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera, în scopul de a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu privind controlul la frontieră şi a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general ţigări din Ucraina) peste limita legală admisă.

„Concret, lucrătorii poliţiei de frontieră au primit, au acceptat sau au pretins pentru simpla verificare a documentelor de călătorie sau de transport, pentru a tolera nereguli privind aceste documente, pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor şi trecerea, într-un timp scurt, prin PTF Siret, dar, în special, pentru a trece cu vederea introducerea în ţară a unor bunuri accizabile, mai ales ţigări, dar şi motorină sau băuturi alcoolice, fără respectarea dispoziţiilor legale privind regimul vamal. Banii colectaţi de la cetăţenii care tranzitau punctul de frontieră erau ascunşi în diverse locuri din incinta PTF Siret, mai ales în mobilierul Laboratorului criminalistic, iar la finalul turei erau împărţiţi conform unor cote stabilite, fiecare primind prin redistribuire o parte din mita încasată în cursul turei (cuprinsă între 8.000 de lei şi 25.000 de lei), în funcţie de riscul asumat şi de <încasările> realizate. Sume de bani din mită reveneau şi şefilor de grupă, de tură, precum şi şefului PTF Siret, Anea Aurel, cei care fie coordonau, fie îngăduiau activitatea infracţională amintită.

Conform înţelegerii, infracţiunile de corupţie au fost săvârşite prin contribuţii diferite, în funcţie de repartizarea lunară pe grupe (corespunzătoare turelor de lucru), precum şi în funcţie de repartizarea zilnică pe posturile punctului de control trafic”, se arată în actul de sesizare al Curţii de Apel Suceava. Procurorii spun că modul de operare devenise un „şablon infracţional”, ceea ce denotă că era vorba de un proces elaborat şi repetat.

Totuşi, trebuie spus că prin decizia pronunţată de Curtea de Apel Suceava, prejudiciile reţinute în sarcina fiecărui inculpat au fost reduse drastic, de la ordinul câtorva zeci de mii de lei de persoană, la câteva mii de lei pentru fiecare dintre persoanele judecate în dosar.