Monumentul istoric care a ars la Poiana Stampei, distrus de nepăsare şi indolenţă

Biserica de secol XIX din Poiana Stampei, monument istoric, care a ars în urma unui puternic incendiu, a fost distrusă şi pe fondul nepăsării şi indolenţei. Este o concluzie dură şi tristă, susţinută de numeroase constatări ale specialiştilor Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Suceava. De la lucrările de modernizare realizate fără aviz şi până la cauza incendiului şi cum au intervenit localnicii care mai puteau salva ceva, toate au contribuit decisiv la dezastrul rămas în urmă.

Un scurtcircuit la un calorifer electric a distrus biserica 

Miercuri dimineaţă, în jurul orei 9.40, printr-un apel la 112 pompierii au fost sesizaţi că biserica de lemn din Poiana Stampei arde mocnit pe interior. Pompierii au intervenit la faţa locului cu şapte autospeciale cu apă, însă nu au putut face minuni. Întregul interior al bisericii a fost distrus, odată cu bunurile de patrimoniu cultural. 

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava a comunicat, ieri, că în urma anchetei s-a stabilit că incendiul a fost provocat de un scurtcircuit produs la instalaţia de alimentare a unui calorifer electric, lăsat sub tensiune. Caloriferul se afla în altarul bisericii şi, din păcate, incendiul nu a fost sesizat în faza incipientă.

Ce dădea valoare acestei biserici

Viorel Blănaru, consilier Patrimoniu, Monumente şi Arheologie, din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Suceava, a explicat că biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil era încadrată ca biserică monument de categorie B din anul 1956, fiind cel mai important obiectiv de la limita judeţului cu Bistriţa-Năsăud.

Trei elemente aduceau valoare bisericii, în afara construcţiei în sine: catapeteasma care era lucrată de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi, trei policandre oferite bisericii de regele Carol I şi faptul că primul paroh al lăcaşului de cult a fost renumitul academician şi folclorist Simion Florea Marian.

Lucrările de „modernizare” care au contribuit la dezastru

Lucrările de modernizare a bisericii, efectuate ulterior anului 1956, au dus la transformarea în rău a monumentului.

„Biserica a suferit transformări care i-au ştirbit mult din valoarea sa iniţială. Inclusiv lucrările efectuate anul trecut, prin schimbarea învelitorii acoperişului cu tablă tip Lindab, a fost o greşeală imensă care a favorizat, printre altele, propagarea incendiului. De asemenea, îmbrăcarea cu polistiren a fost o imensă greşeală pentru o biserică din lemn”, a explicat Viorel Blănaru, subliniind că pentru aceste lucrări nu a existat avizul de specialitate al instituţiei de cultură. 

Localnicii nu au ştiut ce să salveze

La momentul în care s-a sesizat incendiul, câţiva localnici au mai avut timp să intre în biserică. Din păcate, nu au salvat bunuri de patrimoniu.

„Primii oameni care au intrat în biserică, la momentul când se mai putea salva ceva, au scos veşmintele preotului, prapurile, scaunele din biserică şi alte obiecte specifice liturghiei. Nimeni nu a fost tentat din păcate să salveze icoanele împărăteşti de la catapeteasma pictată de Epaminonda Bucevschi, candelabrele de la Carol I ori cărţi sau documente care mai erau în patrimoniul bisericii”, este constatarea amară a lui Viorel Blănaru.

Măsurile de prevenire a incendiilor au fost ignorate

Fiind o biserică veche, lăcaşul de cult nu intra în categoria celor care au nevoie de aviz de securitate împotriva incendiilor. Măsuri de precauţie puteau fi însă luate, dar, din păcate, nimeni nu s-a gândit la ele.

„Biserica trebuia să fie dotată cu senzori de fum, dacă aceştia ar fi existat s-ar fi sesizat incendiul din timp, înainte de a se extinde la catapeteasmă şi a arde mocnit tot altarul. În clipa când cineva a sesizat că în interiorul bisericii este incendiu era deja prea târziu”, a explicat specialistul Direcţiei pentru Cultură Suceava.

Biserica monument istoric era slujită de preotul paroh Domiţian Tătaru încă din anul 1982. Preotul a ajuns imediat după incendiu la Spitalul Municipal Vatra Dornei, acuzând o stare de rău în momentul în care a văzut dezastrul. Am încercat ieri să-l contactăm telefonic pe preot, însă acesta nu a fost de găsit.

Biserica avea în spate o frumoasă poveste legată de nunta prinţului moştenitor al Austriei

Biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost ridicată între anii 1883 şi 1885 şi are în spate o poveste frumoasă. Este cunoscută ca prima biserică din lume care a fost ridicată în cinstea unei căsătorii. Este vorba de căsătoria prinţului Rudolf al Austriei, fiul împăratului Franz Joseph, cu Stephanie de Belgia. Delegaţia de locuitori a comunei care s-a deplasat la Viena pentru a cere aprobarea pentru ridicarea unei biserici s-ar fi folosit de prilejul fericit al căsătoriei pentru a nu putea fi refuzată. Asta în condiţiile în care puterea austriacă, de sorginte catolică, nu era prea încântată atunci când primea solicitări privind ridicarea de noi biserici ortodoxe pe teritoriul pe care îl stăpânea. 

Căsătoria în cinstea căreia a fost ridicată biserica nu avea să fie una prea fericită: Prinţul Rudolf, fire rebelă şi total opusă soţiei sale, s-a sinucis după câţiva ani, împreună cu amanta sa, la o partidă de vânătoare. Prinţesa avea să mai trăiască încă 56 de ani după acesta.