Cu toate că locuinţele ecologice sunt, în România, încă în perioada de pionierat, doi tineri fălticeneni propun renunțarea la clădirile clasice, din beton și cărămidă, şi înlocuirea lor cu altele eficiente, sănătoase şi ecologice.
Casa „verde”, gândită de Dimitrie Călin Cielecki şi Lorena Davidel, autonomă din punct de vedere energetic, care foloseşte surse de energie neconvenţională prin valorificarea resurselor naturale (vânt, apă pluvială, soare etc.), prietenoasă cu mediul înconjurător, poate reprezenta o soluţie completă pentru viitor. Un viitor care aparţine locuinţelor inteligente.
Cu toate că în România nu există o tradiţie a caselor ecologice, acest concept câştigă tot mai mult teren în faţa caselor care folosesc surse de energie convenţionale.
Locuinţă care redă echilibrul între natură și tehnologie
Dimitrie şi Lorena, elevi în clasa a X-a, respectiv a XII-a la Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni, lucrează la acest proiect de aproape un an de zile. La întâlnirea cu ei, cei doi olimpici, unul la fizică şi celălalt la geografie, ne-au prezentat o primă machetă a proiectului lor, aceasta urmând să fie înlocuită cu una îmbunătăţită, modernizată, atractivă, în concordanţă cu ultimele lor studii.
Cât priveşte punctul de plecare al proiectului, tinerii spun că „este necesară implementarea unor măsuri care să ducă la redarea unui echilibru între natură și tehnologie, iar acesta a fost punctul de plecare în realizarea proiectului nostru. Dorim să convertim forme de energie (solară, prin panouri fotovoltaice şi colectoare solare, eoliană, hidroenergie) în energie electrică și termică, pentru a beneficia de independență energetică”.
Tinerii au analizat cantitatea de precipitaţii din zona municipiului Fălticeni, valoarea radiaţiilor solare, a vitezei vântului, pentru ca locuinţa proiectată să aibă randament maxim în arealul fălticenean.
„Am vrut ca acest proiect să fie ideal de implementat în zona Fălticeniului, el putând fi extins pe toată zona temperată”, a declarat Lorena Davidel.
Costuri iniţiale amortizate în 15 ani
Pe lângă panouri fotovoltaice, colectoare solare, o miniturbină eoliană şi o minihidrocentrală electrică, pe timpul zilei, în locuinţă se vor folosi instalaţii numite „Solatube”, care captează lumina de la soare şi o reflectă în locuinţă, pentru a se crea un mediu ambiant corespunzător.
Costurile de achiziţie a acestor tehnologii sunt ridicate, însă cheltuielile se amortizează în circa 15 ani, costurile lunare pentru întreţinerea locuinţei fiind aproape de zero.
Tinerii propun şi amenajarea unei sere pentru plante, unde vor crește producția prin intermediul unui sistem de irigare special, cât și prin accentuarea artificială a efectului de seră.
Din arderea deșeurilor se va obține energie termică, iar resturile vor fi utilizate ca îngrășământ în seră. De asemenea, și dioxidul de carbon va fi folosit tot pentru intensificarea fotosintezei.
„Izolarea casei se va face cu materiale ecologice, iar pereţii vor fi alcătuiţi din panouri sandwich, în interior folosindu-se saltele de lână. Geamurile şi uşile se vor deschide automat. De asemenea, dorim să implementăm un sistem care, la intrarea într-o încăpere, va conecta toate dispozitivele electrice, iar la plecare, va deconecta dispozitivele, ţinând cont că şi sistemul de stand by consumă multă energie”, explică Dimitrie.
Tinerii îşi vor prezenta proiectul la Bruxelles
Dimitrie Călin Cielecki şi Lorena Davidel vor reprezenta România la una dintre cele mai mari expoziţii de inventică şi cercetare adresată tinerilor, din Europa.
Liceenii s-au calificat la MILSET - Expo Sciences Europe (ESE) 2015, alături de alte trei echipaje din ţară.
Evenimentul va avea loc la Bruxelles, Belgia, în vara acestui an. Manifestarea vizează promovarea proiectelor ştiinţifice, fiind un bun prilej de întâlnire a elevilor, profesorilor şi pasionaţilor preocupaţi de cercetare, ştiinţă, inovaţie, tehnologie.
Elevii au fost coordonaţi de profesorii Marcel Porof şi Petru Crăciun.
În realizarea proiectului, tinerii au fost îndrumaţi de prof. Marcel Porof şi prof. Petru Crăciun.
Despre casa inteligentă, Marcel Porof opinează că: „Este un proiect viabil, rentabil, particularizat şi adaptat la zona în care ne aflăm, acesta este marele plus al acestei lucrări. Este realizat ţinând seama de date şi analize concrete referitoare la arealul vizat. Elevii au urmărit să vadă în ce condiţii anumite resurse, care trec neobservate în prezent, ar putea fi valorificate. De exemplu, în Fălticeni, principala resursă este apa”.