Cum desființează judecătorii o propunere de arestare făcută de şefa DNA Suceava

Subiectul: Cristian Macsim. Şeful Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Suceava

22 decembrie 2014: săltat de acasă, cu cagulişti ai Jandarmeriei şi cu presa de faţă

22-23 decembrie 2014: reţinut pentru 24 de ore şi închis în arestul poliţiei judeţene

Informaţia este preluată de mai toată mass-media, iar imaginile prezentându-l pe comisarul-şef Macsim înconjurat de mascaţi ai Jandarmeriei apar peste tot prin ziare şi la televiziuni.

Acuzaţiile: extrem de grave. ”Identificate şi probate”, potrivit comunicat DNA, 23 decembrie 2014: „Detalii reţinere şef SIPI Suceava”.

În presă apar date furnizate de procurorii anticorupţie, potrivit cărora Cristian Macsim a ignorat informaţiile unui subordonat de-al său despre ilegalităţile unui procuror (Dumitru Dîmbu) şi despre implicarea unor poliţişti de la Secţia Gălăneşti în acte de contrabandă. Mai mult, Macsim rămâne impasibil, susţin anchetatorii de la DNA, şi când află că relaţia acelui subordonat SIPI (ofiţerul „Florin”) cu doi dintre informatorii săi a fost deconspirată. Ulterior, contrabandiştii în uniformă de poliţist, după scenariul DNA, au fabricat probe false şi au obţinut arestarea celor doi informatori.

23 decembrie 2014: Tribunalul Suceava respinge propunerea de arestare preventivă făcută de DNA împotriva comisarului-şef Cristian Macsim.

Şeful SIPI este eliberat din arest, fiind lăsat să se întoarcă acasă, la soţia şi fiica aflate încă în stare de şoc după descinderea cu cagulişti plini de zel care au năvălit parcă în casa vreunui interlop deosebit de violent.   

DNA face contestaţie după ce patul din celulă a rămas gol.

30 decembrie 2014: La Curtea de Apel se judecată contestaţia. Verdictul: „Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de DNA - Serviciul Teritorial Suceava...”

Dezvăluiri

În ultimele două săptămâni v-am dezvăluit în ediţiile Monitorului contradicţiile flagrante ale acestui dosar, plecând de la faptul că într-unul dintre cele două dosare în care s-ar fi fabricat probe împotriva celor doi informatori ai ofiţerului SIPI (cel care a depus mărturii la DNA împotriva comisarului-şef Macsim), procurorul de caz, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, susţine contrariul: Cei doi informatori, puşi sub acuzare într-un dosar cu zeci de furturi, îl minţeau pe ofiţerul SIPI („Florin” - cum a reieşit pe interceptări), pentru a se răzbuna pe poliţiştii care îi anchetau. Acel „Florin” a intrat în capcana informatorilor, oferindu-se chiar să îi ajute să se răzbune pe poliţişti.

Toată această situaţia a fost sesizată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi unităţii de parchet superioare (Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava), însă se pare că acel document nu a mai ajuns la DNA Suceava. Aceasta ar fi singura explicaţie pentru care, câteva mai luni mai târziu, nu informatorii şi racolatorul lor, angajatul SIPI, sunt luaţi cu mascaţii şi aduşi la audieri, ci trei poliţişti de la Secţia Gălăneşti, dar şi şeful SIPI, comisarul-şef Cristian Macsim.

V-am arătat de asemenea că în documentele înaintate instanţelor (cel puţin în această fază) nu există probe (situaţie constatată de judecători, nu de ziarişti!), şi se bazează doar pe declaraţiile unor martori (printre care acel ofiţer „Florin”), dar şi pe denunţurile informatorilor angajatului SIPI şi ale altor persoane din anturajul acestora.

Maşina de poliţie în care „se încărcau ţigări de contrabandă” are sistem GPS

Într-unul dintre denunțuri, reamintim pe scurt, Ion Gheorghe Ciotău (individ trimis în judecată în ambele dosare „fabricate”), susţinea că i-a prins pe poliţişti în timp ce făceau contrabandă în lanul său de porumb, el păzind porumbul într-o noapte de octombrie, acum doi ani. Poliţiştii încărcau ţigările de contrabandă dintr-un jeep abandonat în maşina lor. Atât. A făcut vreunul dintre anchetatori măcar minime verificări?

Spre exemplu, unul dintre acei poliţişti era în concediu în acea perioadă. Apoi, maşinile de poliţie au montate sisteme GPS şi li se poate stabili locaţia exactă. Cel puţin aşa ni s-a spus. Am întrebat la IPJ Suceava şi în jumătate de oră am primit şi răspunsul de la purtătorul de cuvânt, subcomisarul Ionuţ Epureanu: „Tehnica de comunicare din dotarea autospecialelor de poliție permite atât realizarea relațiilor de comunicare, cât și monitorizarea privind locația şi traseul de deplasare. Tehnica la care facem referire este utilizată în prezent şi se afla în dotarea şi exploatarea autospecialelor de poliţie şi a poliţiştilor şi în anul 2013, având aceleaşi caracteristici”.

Un arest întreg s-ar umple cu „complicii” polițiștilor de la Gălănești

Un alt denunţ, pentru care şeful Secţiei de poliţie Gălăneşti, comisarul Marius Ciotău, a fost reţinut pentru 24 de ore, împărţind celula cu un suspect de omor, a fost al unui suspect (trimis în judecată ulterior pentru furt), care susținea că ofițerul l-a bătut. Declara asta în fața anchetatorilor în decembrie 2014, susținând că agresiunea s-ar fi petrecut pe 28 octombrie 2013, în timp ce era audiat.

Trecând peste faptul că acel denunţător a fost audiat, potrivit actelor din dosarul în care a fost trimis în judecată, în 2013, pe 5, respectiv 12 noiembrie (când a fost şi reţinut pentru 24 de ore), anchetatorii l-au crezut pe cuvânt când le povestea cum a fost bătut măr şi nu se putea nici măcar deplasa.

A verificat vreunul dintre anchetatori fişa medicală de la arest (care se face obligatoriu fiecărei persoane care este încarcerată)? Din informaţiile noastre, în acea fişă a denunţătorului leziunile de care vorbea în documentele DNA-ului dispăruseră.

Asta nu înseamnă că nu e adevărat. Aşa o fi. Şi în cazul ăsta şi cei de la Arest sunt suspecţi, şi procurorii sub comanda cărora au fost instrumentate cele două dosare penale care conţin „probele fabricate”, şi prim-procurorii care le-au contrasemnat şi le-au verificat legalitatea, şi judecătorii care i-au arestat pe informatorii ofiţerului SIPI, le-au prelungit mandatele de arestare ori le-au respins contestaţiile, şi, neapărat, judecătorii care au constatat legalitatea administrării probelor şi a actelor de urmărire penală. Altfel, cum s-ar explica că nici unul dintre aceștia nu și-au dat seama de „ingineriile” celor trei poliţişti acuzaţi că au fabricat probe?

În sala de judecată, la propunere de arestarea preventivă a comisarului-şef Macsim

Judecătorul subliniază „lipsa de consistenţă a mijloacelor de probă administrate”

Tot acest dosar a fost instrumentat de procurorul-şef al DNA Suceava, Mihaela Mihai, cea care a cerut arestarea comisarului-şef Cristian Macsim.

Acuzaţiile ei, patru la număr, au fost desființate de judecători. Atât la Tribunal, cât şi la Curtea de Apel.

Prima: „A omis să sesizeze de îndată procurorul competent şi nu a dispus nici o măsură pentru a-l proteja pe subordonatul său” (ofiţerul „Florin”), după ce poliţiştii de la Gălăneşti au aflat, în urma interceptărilor făcute în dosarul de furt, că doi dintre suspecții lor erau informatorii angajatului SIPI şi îi turnau acestuia informații despre contrabandiştii în uniformă.

Referitor la această acuzaţie, şeful SIPI a declarat că el a acţionat potrivit atribuţiilor de serviciu şi a sesizat Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă - diviziune autoprotecţie.

Reprezentanții DNA susțin că cei de la DIPI - Biroul central nu au confirmat „până în momentul de faţă (n.r. - 23 decembrie 2014) că a ajuns un asemenea raport la ei, cel puțin până acum, iar inculpatul nu a dovedit cele menţionate”.

Judecătorii: „Inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să îşi dovedească nevinovăţia”. Apoi, arată cum, dintr-o notă de redare a discuţiilor interceptate în biroul comisarului-şef Cristian Macsim, „rezultă indicii că inculpatul nu a rămas în pasivitate, ci a înștiințat un superior”.

Iar concluzia e dureroasă pentru procurorul-şef al DNA: „Ceea ce judecătorul de drepturi şi libertăţi vrea să sublinieze este lipsa de consistenţă a mijloacelor de probă administrate până în prezent raportat la prima acuzaţie adusă inculpatului, care nu  consolidează cel puţin suspiciunea rezonabilă că o infracţiune a fost comisă şi că inculpatul are o legătură suficientă cu săvârşirea ei”.

DGA a verificat informaţiile cu poliţiştii contrabandişti. Nu s-au confirmat

A doua acuzaţie: Comisarul-şef Cristian Macsim „a respins opt rapoarte de activitate întocmite în cadrul unui studiu de caz de către un subordonat, care conțineau informații documentate, verificabile şi complete, din care rezultau indicii despre comiterea unor infracțiuni de contrabandă cu țigări de către polițiști din cadrul Secţiei 4 de poliție Gălăneşti. (...) a respins oficial un alt raport informativ, întocmit de același subordonat, referitor la implicarea procurorului Dîmbu Dumitru în favorizarea unui agent de poliție care comisese un accident de circulație”.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a analizat acuzaţia şi probatoriul anchetatorilor de la DNA şi a concluzionat (scriind cu litere îngroşate în încheierea dată): „Şi în acest caz mijloacele de probă administrate detaliat în cele ce preced nu susţin presupunerea rezonabilă că inculpatul în maniera în care a acţionat s-ar fi cantonat în sfera ilicitului penal”.

Culmea, cu o zi înainte de a fi dus în faţa judecătorilor, comisarul-şef Cristian Macsim le explica anchetatorilor DNA Suceava că toate acele date şi informaţii obţinute de ofiţerul „Florin” au fost implementate în sistemul specific şi au primit aprobările din partea şefului de birou, dar şi din partea lui.

În privința informațiilor cu agenţii de poliţie implicaţi în activităţi de contrabandă, a arătat comisarul-şef Cristian Macsim, „s-au făcut două informări către DGA - Serviciul Judeţean Anticorupţie Suceava şi am primit răspuns negativ de la DGA că nu se confirmă”.

I-a cerut ofiţerului să-şi documenteze informaţiile primite

Despre informația dată de ofițerul „Florin” privind implicarea procurorului Dumitru Dîmbu în măsluirea unui accident rutier (caz detaliat în ediţiile trecute ale Monitorului), şeful SIPI declara: „Mi-a spus o informație referitoare la o sumă de bani pe care procurorul Dîmbu ar fi primit-o de la un agent. Îmi aduc aminte că suma pe care o vehicula că ar fi fost obiectul mitei ar fi fost în valoare de 15.000 de euro, o sumă care mi s-a părut mare la vremea respectivă”. Cristian Macsim mai arată că i-a explicat subordonatului său că, potrivit prevederilor interne, trebuie să-şi verifice informaţia, mai ales după ce alte informaţii ale aceluiaşi ofiţer nu s-au confirmat.

Afirmaţiile lui Macsim sunt întărite şi de declaraţia dată de adjunctul şefului SIPI Suceava, care, când a venit vorba despre informaţia cu dosarul măsluit de Dîmbu, arată că „am considerat că datele nu sunt complete. Şeful Macsim Cristian mi-a spus că nu se impune aprobarea raportului şi să-i trasez sarcini ofiţerului pentru a clarifica aspectele din raport”.

Ofiţerul „Florin” a revenit cu o altă informaţie: un informator de-al său l-a auzit într-un bar pe poliţistul care ar fi dat şpaga de 15.000 de euro spunând că a fost sunat de procurorul Dîmbu din penitenciar (procurorul este arestat preventiv într-un alt dosar), acesta din urmă spunându-i să aibă grijă ce declară la DNA. Şi această informaţie a fost implementată în sistem, o recunoaşte tot un martor din structurile de conducere ale SIPI Suceava.

DNA: Transporturi cu sute de baxuri de ţigări, ignorate de şeful SIPI

A treia acuzaţie. DNA: „La începutul lunii noiembrie 2014, inculpatul Macsim Cristian nu a exploatat corespunzător informațiile transmise, în două rânduri, de același ofițer de poliție, referitoare la introducerea în țară a unor mari cantități de țigări. De fiecare dată, șeful SIPI Suceava a rămas pasiv, în sensul că nu a luat nici o măsură operativă pentru organizarea vreunui flagrant în zonă și nici nu a anunțat de îndată procurorul competent”.

Informaţia, trecută pe o foaie A4, indica un prim transport în noaptea de 1/2 noiembrie 2014 (aproximativ 400 de baxuri) şi un al doilea transport ilegal de țigări de contrabandă în noaptea de 7/8 noiembrie 2014. Sursa: cel mai probabil cei doi informatori arestaţi preventiv în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi.

Cei de la DNA îl acuzau pe Macsim că în loc să anunţe parchetele competente, a anunţat telefonic conducerea Poliţiei de Frontieră şi au încercat să-l convingă pe judecător că a fost un abuz ceea ce a făcut şeful SIPI Suceava, pentru-i proteja pe contrabandiști.

Judecătorii au considerat nefondată şi această din urmă acuzaţie, considerând că informaţia putea fi transmisă şi Poliţiei de Frontieră, aşa cum s-a procedat în multe alte situaţii, în urma cărora au fost prinse în flagrant grupări de contrabandişti şi confiscate cantităţi importante de ţigări de contrabandă. Şi exemplifică prin declaraţia dată de un alt martor în dosar, tot din cadrul SIPI Suceava: „Eu cât am lucrat pe zona de frontieră, am cules informaţii despre contrabandişti pe care i le-am prezentat lui Macsim Cristian, atât verbal, cât şi în sistemul intern, şi care s-au soldat cu rezultate bune, majoritatea fiind valorificate cu momente operative la nivelul parchetelor locale care au în competenţă contrabandă, la aceste acţiuni dându-se şi concursul  Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava şi Sectorului Poliţiei de Frontieră Rădăuţi, informaţiile fiind transmise de Macsim Cristian acestora pentru a ne acorda sprijin în prinderea contrabandiştilor şi confiscarea ţigărilor.”

Ofiţerul „Florin” nu a putut documenta corespunzător informația

A patra acuzație pentru care Macsim a fost încătuşat pentru 24 de ore, din  ordinul şefei DNA Suceava, procurorul Mihaela Mihai, se referea la o altă lucrare, a aceluiaşi ofiţer „Florin”, lucrare respinsă de şeful SIPI Suceava. Era vorba despre fabricarea unor probe într-un dosar penal de către unul dintre polițiștii vizați de la Secţia Gălăneşti.

Nici în această privinţă anchetatorii nu i-au convins pe judecători: „Materialul probator pus la dispoziţie spre analiză (n.r. - declarațiile a doi martori, din care unul ofiţerul „Florin”) nu îl indică la nivel de presupunere rezonabilă pe inculpat ca şi autor al faptei în discuție”. Judecătorul care a respins propunerea de arestare preventivă arată că informaţia a fost implementată în sistem, însă, așa cum declara şi inculpatul (Cristian Macsim), termenul legal în care trebuiau efectuate verificări a fost depăşit, iar dosarul de verificare preliminată a fost ulterior închis, întrucât ofiţerul „Florin” nu a putut documenta corespunzător informația.

Judecătorii de la Curtea de Apel

La contestația făcută de DNA şi judecată în ultima zi a lui 2014, judecătorii Curţii de Apel au susținut că îşi însușesc în totalitate argumentele reţinutede judecătorul de drepturi şi libertăți de la prima instanţă, concluzionând că „nu sunt date cerinţele  pentru luarea măsurii arestării preventive”.

„La acest moment procesual - se arată în încheierea de la Curtea de Apel Suceava - probele enumerate de acuzare în susţinerea propunerii de arestare nu trebuie să echivaleze cu cele necesare pentru condamnare, însă este necesar să creeze suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit faptele pentru care este acuzat, condiţie neîndeplinită. Potrivit jurisprudenţei CEDO libertatea persoanei este regula, excepţia de la această regulă constituind-o privarea de libertate (cauza Wemhoff c. Germaniei), care reprezintă o gravă derogare de la principiile libertăţii individuale şi de la prezumţia de nevinovăţie”.