20 de avocaţi din Baroul Bota, inclusiv cel care le-a dat robele, urmăriţi penal pentru sute de infracţiuni şi acte materiale

După mai bine de un an şi jumătate de la cele 36 de percheziţii făcute în judeţele Suceava şi Botoşani, precum şi în municipiul Bucureşti, într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava în care erau vizaţi  avocaţii Baroului Bota, cercetările sunt aproape de final.

Din informaţiile noastre, dosarul în care toţi cei vizaţi sunt acuzaţi că au îmbrăcat ilegal robele de avocaţi şi au intrat cu dosare în sălile de judecată din toată ţara urmează să ajungă în instanţă, de data asta în calitate de inculpaţi, iar printre ei va figura şi fondatorul Baroului Bota, Pompiliu Bota, omul care a „clonat” practic Baroul tradiţional în urmă cu aproape 13 ani.

De la salon de masaj ori cosmetică, la înfiinţarea de barouri

În 2002, bucureşteanul Pompiliu Bota a înfiinţat două asociaţii de binefacere şi o filială a uneia dintre ele, în ale căror acte constitutive figura, pe lângă ajutarea copiilor bolnavi, în dificultate sau a spitalelor, ori constituirea unei unităţi economice, salon de masaj, cosmetică, a unui studio de înregistrări sau ziare, canele radio sau televiziune, şi „înfiinţarea de barouri”.

Pe baza unor hotărâri luate în cadrul acestor asociaţii, Bota a decis de la sine putere să înfiinţeze o asociaţie profesională a avocaţilor din România -UNBR.  Scopul, declarat atât în statut, cât şi în actul constitutiv: „apărarea, promovarea şi reprezentarea drepturilor şi intereselor profesionale economice şi sociale ale membrilor ei”.

De aici, însă, explică anchetatorii, Pompiliu Bota  şi-a extins afacerile şi a început să înfiinţeze barouri, după care şi-a dat dreptul de a desfăşura activităţi specifice profesiei de avocat, atât pentru sine, cât şi pentru alte persoane, prin înfiinţarea de cabinete individuale de avocatură.

Ba mai mult, Bota a început să organizeze în propria sa structură şi concursuri de admitere în profesia de avocat, sfidând practic, mai arată anchetatorii, prevederile legale.

Avocaţii clonaţi - „un grav atentat la siguranţa şi credibilitatea sistemului judiciar din România”

Aşa au ajuns să funcţioneze în paralel două barouri, cel „tradiţional” şi cel al lui Pompiliu Bota, denumit „constituţional”. La Suceava, Baroul Bota s-a înfiinţat în 2005, cu legitimaţii de avocaţi şi robe identice cu cele folosite de cei tradiţionali, legitimaţii trase parcă la xerox, formulare identice, chitanţiere şi chiar delegaţiere în oglindă.

Până şi site-urile celor două barouri sunt aproape identice. Cel tradiţional, cu toate actele în regulă, este www.baroul-suceava.ro, iar cel al baroului Bota  - www.baroulsuceava.ro (nu mai este funcţional), singura diferenţă fiind cratima din prima adresă de pagină web.

„Un grav atentat la siguranţa şi credibilitatea sistemului judiciar din România”, au catalogat afacerea cu robe a lui Pompiliu Bota reprezentanţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava

Bota se apără cu sute de dosare în care magistraţi din toată ţara au stabilit că avocaţii lui nu sunt în afara legii

De cealaltă parte, Pompiliu Bota susţine că Baroul său ar fi cel legal, iar cel tradiţional în afara legii.

Scandalul dintre avocaţii baroului tradiţional şi cel constituţional s-a extins la nivelul întregii ţării, fiind înregistrate peste tot prin ţară sute de plângeri şi dosare penale, multe dintre ele soluţionate cu neînceperea urmăririi penale sau achitarea avocaţilor lui Pompiliu Bota. Motivul: magistraţii respectivi au fost convinşi că nimeni nu a scos în afara legii această structură.

Greşit, susţine procurorul sucevean Dragoş Bujorean, cel care instrumentează acest dosar. Argumentele procurorului - prezentate în documentele prin care a cerut arestarea preventivă a lui Pompiliu Bota: faptul că instanţele de judecată au desfiinţat practic asociaţiile lui Bota, că la CEDO, prin hotărârea 24057/2003, s-a statuat caracterul ilicit al activităţilor desfăşurate de Pompiliu Bota şi avocaţii, că prin modificările legislative din 2004 barourile paralele au fost scoase în afara legii, că UNBR - Bota este o asociaţie profesională care nu poate organiza concursuri de admitere în profesia de avocat, aşa cum se întâmpla în realitate, şi, nu în ultimul rând, că există o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care însuşi fondatorul barourilor paralele, Pompiliu Bota, a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat.

Pompiliu Bota a fost reţinut la vremea respectivă pentru 24 de ore, însă Judecătoria a respins propunerea de arestare preventivă şi a decis să-i interzică doar să părăsească ţara. Judecătorul a reţinut totuşi la vremea respectivă că „mijloacele de probă ale dosarului de urmărire penală induc presupunerea mai mult decât rezonabilă că inculpatul Bota Pompiliu este autorul faptelor pentru care se solicită arestarea sa preventivă, respectiv asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi complicitate la înşelăciune”.

Procurorul Bujorean, asaltat cu plângeri penale

După cele 36 de percheziţii în dosarul membrilor Baroului Bota, acuzaţi că îmbracă ilegal roba de avocat, procurorul Dragoş Bujorean a devenit inamicul public nr.1 al acestora, pe numele magistratului fiind făcute numeroase plângeri penale.

A fost acuzat de abuz în serviciu, de represiune nedreaptă, de falsuri în acte, de faptul că le-a încălcat dreptul la apărare unora dintre suspecţi, de divulgare a secretului profesional etc..

Chiar şeful Baroului Bota, Pompiliu Bota, l-a acuzat pe procurorul sucevean de lipsire de libertate, pe motiv că în ziua percheziţiilor (28 iunie 2013) l-a reţinut fără temei între orele 6.00 -23.45, când s-a dat ordonanţa de reţinere.

Majoritatea plângerilor au fost soluţionate deja, fiind clasate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, iar petenţii nu au avut câştig de cauză nici în instanţă, unde au atacat soluţiile procurorilor care au cercetat acuzaţiile.

Reprezentanţii Baroului Bota susţin că acţiunile procurorului Bujorean împotriva lor sunt abuzive, atâta vreme cât alţi magistraţi din toată ţară le-au recunoscut calitatea de avocat.

1.677 de acuzaţii, pe capul lui Pompiliu Bota

Potrivit unei adrese primite de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, ca urmare a unei cereri făcute de redacţia noastră, în dosarul avocaţilor Bota s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de 20 de persoane. Evident, printre aceştia şi Pompiliu Bota, dar şi avocaţi de-ai lui de la Suceava şi Botoşani, cercetaţi pentru sute de infracţiuni.

În capul listei, cu cele mai multe acuzaţii, e chiar fondatorul Barourilor Bota, cercetat pentru 559 infracţiuni de complicitate la înşelăciune, 559 de acte materiale de complicitate la infracţiunile de folosire fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat, şi 559 acte materiale ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale.

Iată acuzaţiile ce i se aduc:

-„a iniţiat asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni din cadrul căreia au făcut parte inculpaţii din cauză, având ca scop săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, exercitare fără drept a profesiei de avocat, respectiv folosirea fără drept a denumirilor şi însemnelor specifice  profesiei de avocat”;

-”a asigurat structura organizatorică celorlalţi participanţi la asociere, prin Asociaţia Profesională a Avocaţilor din România – UNBR, asociaţie înfiinţată în mod ilegal, în baza unor înscrisuri sub semnătură privată, fără personalitate juridică, desfiinţată prin hotărârea judecătorească nr. 51, din data de 20.12.2004, a Judecătoriei Târgu Jiu”;

-„a produs şi pus la dispoziţie celorlalţi inculpaţi mijloacele necesare inducerii în eroare a persoanelor vătămate, pentru a crea aparenţa de legalitate a activităţilor infracţionale desfăşurate (a organizat <concursuri de admitere în profesie> în mod ilegal, a atestat inculpaţilor calităţi de avocat inexistente, a eliberat înscrisuri fictive în baza cărora au fost săvârşite actele materiale ale infracţiunilor: procese verbale de depunere a jurământului, decizii de înscriere pe tabloul avocaţilor şi de înfiinţare de cabinete de avocat etc.)”;

- „a folosit fără drept, în realizarea activităţii infracţionale, denumirile de «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», precum şi denumirile şi însemnele specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat”.