„I-am prins în timp ce încărcau ţigări în maşina de poliţie”

Începând de săptămâna trecută, v-am prezentat în cotidianul nostru mai multe dezvăluiri care ridică mari semne de întrebare în privinţa unui dosar instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie Suceava, dosar în care trei poliţişti de la Secţia Gălăneşti sunt acuzaţi că au fabricat probe împotriva a două persoane, Gheorghe Ion Ciotău şi Romică Ungurean, aceştia din urmă fiind informatorii unui ofiţer din cadrul Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Suceava.

Ciotău şi Ungurean îi spuneau ofiţerului cu pricine despre ilegalităţi ale poliţiştilor de la Secţia Gălăneşti, în special implicarea oamenilor legii în activităţi de contrabandă. Ofiţerul SIPI raporta mai departe ilegalităţile şefului său, însă acesta din urmă, potrivit acuzaţilor DNA, ignora informaţiile.

Aflând că sunt turnaţi de Ciotău şi Ungurean unui ofiţer SIPI, poliţiştii vizaţi au început - se arată tot în scenariul celor de la Anticorupţie – să fabrice probe împotriva celor doi, probe în baza cărora informatorii au fost arestaţi şi ulterior trimişi în judecată, în toamna anului trecut, într-un dosar penal în care au fost cercetate zeci de furturi din locuinţe.

Gheorghe Ion Ciotău a fost trimis în judecată şi în decembrie 2013, într-un alt dosar, în care este acuzat tot de furt.

Ofiţerul de la SIPI îşi învăţa informatorul cum să facă denunţ şi ce să spună

În ambele dosare s-au măsluit probe, explicau cei de la DNA Suceava, aşa că, în baza denunţurilor făcute de informatorii ofiţerului SIPI şi a mărturiei acestuia din urmă, în decembrie 2014 au fost săltaţi de acasă cei trei poliţişti de la Secţia Gălăneşti (comisarul Marius Ciotău şi agenţii Ilie Pîrghie şi Constantin Chichiriţă), dar şi şeful fostei „Doi şi un sfert”, comisarul-şef Cristian Macsim.

Primul semn de întrebare a fost în momentul în care nici unul dintre cei patru nu a fost arestat preventiv, deşi acuzaţiile erau foarte grave (comisarul-şef Cristian Macsim, comisarul Marius Ciotău şi agentul Ilie Pîrghie au fost reţinuţi pentru 24 de ore).

Şeful SIPI a fost singurul dus în faţa instanţei cu propunere de arestare preventivă, însă judecătorii au respins cererea DNA-ului, făcută chiar de procurorul-şef al structurii anticorupţie de la Suceava, Mihaela Mihai.

Inclusiv doi dintre poliţiştii care au făcut plângere împotriva măsurii controlului judiciar dispus de DNA au avut câştig de cauză, instanţele reţinând în motivarea lor că nu sunt indicate probele care să susţină acuzaţiile.

Un alt mare semn de întrebare a apărut în momentul în care, în cel de-al doilea rechizitoriu prin care a fost trimis în judecată Gheorghe Ion Ciotău, dar şi Romică Ungurean şi un al treilea suspect, procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi vorbeşte despre faptul că, în urma interceptărilor făcute în dosarul zecilor de furturi din zona de competenţă a Secţiei Gălăneşti, s-a descoperit că primii doi inculpaţi îi ofereau informaţii false ofiţerului SIPI despre implicarea poliţiştilor în activităţile de contrabandă. Parchetul Rădăuţi a trimis o adresă către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava în care sesiza şi legătura cel puţin ciudată dintre ofiţerul SIPI în cauză şi cei doi informatori ai săi, pe care îi învăţa cum să se răzbune pe poliţişti, „inclusiv prin fabricarea unor informaţii ce pot conduce la deschiderea de dosare penale împotriva organelor de poliţie judiciară” - aşa cum scrie negru pe alb şi în rechizitoriul de care aminteam anterior, continuând cu: „cei doi (n.r. - Gheorghe Ion Ciotău şi ofiţerul SIPI) stabilesc ca probele să fie concretizate pornind de la un denunţ, după care Ciotău Gheorghe Ion să formuleze o declaraţie de martor, această declaraţie de martor să fie întărită prin declaraţii ulterioare ale altor persoane indicate tot de către Ciotău Gheorghe Ion, care urma să le indice martorilor şi aspectele pe care trebuie să le declare pentru a se evidenţia o faptă penală. Ofiţerul Florin indică şi aspectele ce trebuie să reiasă din declaraţii astfel încât rezultă că acesta avea intenţia clară de a influenţa o declaraţie pentru a-l ajuta pe Ciotău Gheorghe Ion să înţeleagă aspectele legislative ce îl depăşesc cu mult pe inculpat deoarece acesta nu are cunoştinţe în ceea ce priveşte legislaţia penală”.

Trebuie amintit că ambele dosare cu „probe fabricate” au trecut de camera preliminară, judecătorii constatând legalitatea sesizării instanţei, a probelor administrate şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecăţii.

Despre ce s-a întâmplat cu acea sesizare a Parchetului Rădăuţi cu privire la relaţia ciudată dintre ofiţerul SIPI şi informatorii săi nu se mai ştie nimic, cert e că procurorii DNA au văzut lucrurile taman invers dacă i-au săltat pe poliţiştii de la Secţia Gălăneşti, la pachet cu şeful SIPI, care, potrivit scenariului celor de la Anticorupţie, i-a protejat pe aceştia, ignorând informaţiile preţioase strânse de subalternul său.

Peste 1.000 de pachete de ţigări, găsite la percheziţie. Explicaţia, în 2013: “Sunt pentru consum propriu”. În 2014: „Mi le-au dat poliţiştii şpagă”

În ediţia de luni vă prezentam cum la percheziţiile din octombrie 2013, în primul dosar de furt în care a fost trimis în judecată Gheorghe Ion Ciotău, la un imobil al acestuia s-au găsit nu mai puţin de 1.063 de pachete de ţigări de contrabandă, cele mai multe marca Winston, dar şi Viceroy, Fest, Jing Ling etc. (prejudiciu 11.210 lei, reprezentând taxe vamale, accize şi TVA).

La vremea respectivă, Ciotău declara că a achiziţionat acele ţigări din Ucraina şi le-a introdus în ţară prin Vama Siret, fiind destinate consumului propriu şi al familiei.

În decembrie 2014, în denunţul făcut la DNA, a venit cu altă variantă: acele ţigări i-au fost date drept şpagă de doi poliţişti pe care i-a prins în flagrant făcând contrabandă pe ogorul lui.

O poveste ca-n “Las Fierbinţi”, cu poliţişti contrabandişti în lanul de porumb prinşi de proprietar

Pe 15 decembrie 2014, cu câteva zile înainte ca şeful SIPI şi cei trei poliţişti de la Gălăneşti să fie aduşi cu caguliştii la audieri la DNA, iar spre seară trei dintre ei să fie reţinuţi pentru 24 de ore, Gheorghe Ion Ciotău a dat o declaraţie la DNA în care a povestit “adevărata” variantă a provenienţei celor peste 1.000 de pachete de ţigări de contrabandă găsite la percheziţii în casa lui.

Totul, îşi începe declaraţia Ciotău, s-a petrecut pe 25 octombrie 2013. Era noapte afară, faptele consumându-se între orele 23.30-01.00. Informatorul se afla pe unul dintre terenurile sale, în zona denumită “La pârâu”, şi păzea să nu-i fie furat porumbul.

“La un moment dat a apărut un jeep cu becurile aprinse numai pe poziţii, intrând pe ogorul meu, eu fiind... după porumb, astfel încât nu m-au putut observa. Maşina de teren avea viteză destul de mare astfel că am observat cum s-a izbit în lanul de porumb, în urma jeep-ului venind o maşină cu inscripţia Poliţiei şi girofarele aprinse, rezultând că poliţiştii îi urmăreau pe cei din maşina de teren”, este declaraţia lui Ciotău.

Acesta povesteşte apoi că individul de la volanul jeep-ului a fugit prin lanul de porumb, abandonând maşina.

De la o distanţă de aproximativ 10-15 metri, mai susţinea Ciotău în declaraţia dată, a observat cum doi poliţişti (pe unul dintre ei identificându-l în persoana unuia dintre cei acuzaţi, Constantin Chichiriţă), descărcau ţigările din maşina de teren şi le încărcau în autospeciala de poliţie, zona fiind luminată de poziţiile aprinse ale jeep-ului. “Eu m-am apropiat de poliţişti, aceştia întrebându-mă ce caut la faţa locului. Le-am spus că sunt pe ogorul proprietatea mea şi că pândesc hoţii de porumb. I-am întrebat dacă pot să am probleme căci jeep-ul staţionase pe terenul meu şi în maşină se găsiseră ţigări de contrabandă, ei mi-au răspuns că eu nu trebuie să îmi fac probleme, că individul a fugit şi ţigările vor fi duse la post, la care eu le-am răspuns din nou că totuşi cele două maşini, intrând pe ogorul meu, mi-au distrus porumbul”, continuă Ciotău, explicând că în tot acest timp poliţiştii încărcau ţigările în maşina lor, autoturismul de teren fiind plin cu baxuri de ţigări.

Poliţişti de omenie: i-au dat ţigări de contrabandă, pentru că i-au stricat porumbul 

Şi povesteşte mai departe informatorul ofiţerului SIPI: “Chichiriţă Constantin mi-a dat două baxuri de ţigări Winston şi câteva cartuşe de Viceroy, precum şi două cartuşe de Jing Ling, în total vreo şapte-opt cartuşe, spunându-mi că aceste ţigări îmi sunt date pentru că mi s-a stricat porumbul de pe terenul meu prin intrarea în forţă a celor două maşini, jeep-ul şi maşina poliţiei”.

Gheorghe Ion Ciotău mai spune că a primit ţigările de la poliţişti pentru că “într-adevăr mi se cauzase o pagubă, dar cred că cei doi agenţi au vrut astfel să-mi închidă gura”.

La trei zile distanţă, mai declara Ciotău în faţa procurorilor anticorupţie, s-a trezit că îi este percheziţionată casa de poliţiştii Secţiei Gălăneşti, printre care şi cei doi agenţi pe care i-a prins în lanul de porumb.

Nu a spus nimic atunci, decât varianta cu ţigările deţinute pentru consum propriu, cea reţinută în rechizitorul Parchetului de la Rădăuţi. Motivul: i-a fost frică, iar procurorul DNA explică şi de ce: “agenţii aveau un real ascendent asupra lui, erau în timpul exercitării atribuţiunilor de serviciu, iar el avea statut de persoană cercetată şi supusă percheziţiei”.

Racolat din beciurile poliţiei?

Pe 28 octombrie 2013, după percheziţii, Ciotău a fost reţinut pentru 24 de ore, iar a doua zi, arestat preventiv pentru furt calificat (în casă i-au fost găsite mai multe bunuri provenite din furturi), tentativă la infracţiunea de distrugere, instigare la mărturie mincinoasă şi contrabandă (fapte descrise pe larg în ediţia de luni).

Curios este că, potrivit unui document al celor de la DNA, Gheorghe Ion Ciotău s-a cunoscut cu ofiţerul “Florin” de la SIPI la „sfârşitul anului 2013” şi a început o colaborare cu acesta, în sensul furnizării de informaţii privind activităţile de contrabandă cu ţigări, semnând chiar şi un înscris privind această colaborare. Mai mult, se arată în acelaşi document al DNA, „începând cu anul 2014”, Ciotău l-a pus în legătură cu ofiţerul SIPI şi pe Romică Ungurean (inculpat în cel de-al doilea dosar al Parchetului de la Rădăuţi), acesta furnizând şi el informaţii despre activităţile de contrabandă din zona de domiciliu (Frătăuţii Noi).

Or, aşa cum scriam şi în ediţia de ieri, Ciotău a fost în arest preventiv în perioada 29 octombrie 2013 - 31 ianuarie 2014, ipoteza fiind că a fost racolat de ofiţerul SIPI chiar din beciurile de la subsolurile Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, lucru care cu siguranţă este cel puţin în afara regulamentelor, dacă nu şi a legii.

I-a mai prins pe poliţişti făcând contrabandă

Informatorul ofiţerului SIPI susţine că nu e prima oară când dă nas în nas cu poliţiştii care făceau contrabandă cu ţigări: “Eu, în vara lui 2013, i-am mai surprins pe cei doi agenţi pe raza comunei Frătăuţii Noi, sat Costişa, într-o acţiune lângă un dig de peste râul Suceava, când aruncau nişte ţigări abandonate de contrabandişti, pe mal, apoi la încărcau în maşina de serviciu. Atunci, poliţiştii, după ce-au încărcat maşina poliţiei, au aruncat pe cursul apei restul ţigărilor rămase în maşina contrabandiştilor”.

Procurorii DNA despre Ciotău: ”A fost privat de libertate în mod ilegal”

Trebuie precizat de asemenea că, în legătură cu percheziţia din octombrie 2013, procurorii DNA susţin că poliţiştii aveau două mandate de percheziţie, însă Gheorghe Ion Ciotău avea trei imobile. Pentru imobilul în care au fost găsite ţigările de contrabandă, susţin anchetatorii, nu exista autorizaţie de percheziţie.

Un alt abuz ar fi fost după percheziţii, când Ciotău a fost dus la sediul poliţiei, unde a dat o declaraţie olografă, referitor la bunurile ridicate la percheziţie, “fără să i se aducă la cunoştinţă în ce calitate era audiat, ce fapte i se impută, drepturile şi obligaţiile procesuale şi nici nu a fost audiat în prezenţa unui avocat”. Şi ordonanţa de reţinere este lovită de nulitate, au mai spus anchetatorii de la DNA, concluzionând că “inculpatul a fost privat de libertate în mod ilegal. I s-a încălcat flagrant dreptul la apărare”.

Cu toate astea, dosarul a fost instrumentat de un procuror, vizat de un prim-procuror, judecătorii de la Judecătorie şi Tribunal au decis şi prelungit arestarea preventivă, iar judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea dosarului şi a administrării probelor, situaţie care, aşa cum arătam în ediţiile trecute, fie contrazice acuzaţiile DNA, fie îi face complici pe magistraţi.