Una dintre cele mai consistente oferte de locuri de muncă sigure în străinătate, 135 de posturi în agricultură, în Danemarca, la cules de căpşuni, mazăre sau zmeură, se dovedeşte inaccesibilă pentru mulţi dintre sucevenii interesaţi, din cauză că angajatorii au pus o condiţie obligatorie la care puţini se aşteptau: cunoştinţe medii de limba engleză. Zeci de oameni s-au interesat zilnic în ultima perioadă de timp de aceste locuri de muncă, intermediate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Suceava.
Danezii vor veni la Botoşani, unde vor ţine interviuri în limba engleză
Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al AJOFM Suceava, a subliniat principalul impediment al celor care ar dori să meargă la interviurile pe care reprezentanţii a trei angajatori danezi le vor ţine în judeţul vecin, Botoşani.
„Problema pe care o întâmpină cei mai mulţi doritori este limba străină solicitată de angajatorii danezi. Aceştia au cerut iniţial cunoştinţe de nivel mediu de limbă engleză, după care, o parte dintre ei au mai redus din cerinţe, însă oricum se cere capacitatea de a purta o conversaţie în limba engleză. Încercăm să corectăm pe viitor aceste probleme prin cursurile de limbi străine pe care le punem la dispoziţie şomerilor, în planul de formare profesională pentru anul 2015”, a declarat Anca Capverde.
Speranţele multor oameni dornici de muncă se opresc la limba engleză
O jumătate de oră petrecută în biroul de consiliere pentru locuri de muncă în străinătate al AJOFM a fost suficientă pentru a întâlni mai multe cazuri de acest gen.
Adina Gheorghiescu, de exemplu, o tânără în vârstă de 30 de ani, a venit să se intereseze de un post în agricultură, în Danemarca.
„Am mai fost la muncă în Italia, dar nu în agricultură. Cred că m-aş descurca deoarece am muncit şi acasă în agricultură”, a spus tânăra. Din păcate, a aflat că are nevoie de cunoştinţe de limba engleză.
„Nu ştiu engleză, ci doar italiana”, a răspuns dezamăgită tânăra.
De ce vor danezii agricultori care să ştie engleza
Reprezentanţii AJOFM au explicat că angajatorii danezi vor obligatoriu ca agricultorii să ştie engleza pentru că cei care îi coordonează la faţa locului vorbesc această limbă pentru angajaţii din mai multe ţări. În plus, folosirea unor utilaje pentru cules, transport sau depozitare necesită ca utilizatorul să fie instruit la faţa locului şi să înţeleagă ce i se spune.
La puţin timp după ce tânăra de 30 de ani a aflat că nu prea are şanse să prindă un post în agricultură, în Danemarca, un tânăr de 20 de ani, absolvent de liceu cu program sportiv, s-a lovit de aceeaşi problemă. Acesta a spus că nu cunoaşte limba engleză, iar concluzia a fost că pentru interviu poate aplica doar fratele său, care vorbeşte bine această limbă.
Carmen Avram, consilier pentru locuri de muncă în străinătate în cadrul AJOFM Suceava, a explicat că angajatorii danezi cer ca la interviu să poată purta o conversaţie în limba engleză cu persoanele interesate, astfel că se încearcă doar selectarea persoanelor care ar avea şansa să obţină un loc de muncă.
Dintre locurile de muncă în străinătate intermediate în acest moment de AJOFM Suceava printre puţinele la care nu se cere cunoaşterea unei limbi străine sunt cele în construcţii, în Israel.
Ce salarii oferă danezii
Angajatorii danezi oferă contracte pe perioade determinate, de la câteva săptămâni şi până cel târziu în luna septembrie 2015. La culegători de mazăre, de exemplu, salariul este de 0,6 euro pentru fiecare kilogram cules. Se munceşte şase zile pe săptămână, iar cazarea se face în rulote cu dormitoare sau în corturi aduse de angajaţi. Taxa de cazare per lucrător este de 5-8 euro pe zi. Culegătorii de zmeură sunt plătiţi cu 1,6 euro per kilogram, în timp ce culegătorilor de căpşuni li se oferă 0,85 euro per kilogram.
Înscrierile pentru aceste posturi se mai pot face doar până la finele acestei săptămâni.
Selecţiile se vor face la AJOFM Botoşani, în ultima decadă a lunii februarie. La Botoşani trebuie să se prezinte toate persoanele interesate de aceste posturi, indiferent unde sunt domiciliate în România. Angajatorii danezi au ales Botoşaniul pentru că din această zonă şi-au găsit anterior cea mai numeroasă forţă de muncă.