Un fenomen unic în România provoacă zăpoare pe râul Bistriţa

Zăpoarele de pe râul Bistriţa, care provoacă an de an probleme de o parte şi de alta a râului, sunt provocate de un fenomen unic în România. Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava, Daniel Drăgoi, a prezentat, ieri, în cadrul Colegiului Prefectural, principalele cauze ale inundaţiilor în judeţ, printre care se numără şi zăpoarele.

Conform acestui raport, zăpoarele sunt caracteristice cursului superior al râului Bistriţa şi sunt provocate de menţinerea unor temperaturi foarte scăzute ale aerului (sub –10°C) pe o durată mai mare de timp, care duce la dezvoltarea unor formaţiuni de gheaţă compacte; de fluctuaţii mari de temperatură de la zi la noapte şi de la o zi la alta; succesiunea în lungul râului Bistriţa a unor sectoare cu pante diferite şi existenţa meandrelor şi a îngustărilor de albie minoră pe anumite porţiuni. O altă cauză naturală o reprezintă un fenomen care se întâlneşte doar aici: pătrunderea unor mase de aer mai cald dinspre vest, prin culoarele Dornei şi Bistriţei, care cauzează încălzirea din amonte spre aval, urmată de desprinderea prematură a gheţurilor din albii şi antrenarea sloiurilor peste formaţiunile de gheaţă din aval. Efectul este formarea zăpoarelor, cu creşteri bruşte ale nivelului apei în amonte.

La cauzele naturale se adaugă şi cele antropice, precum prezenţa podurilor, a unor împrejmuiri şi anexe gospodăreşti şi existenţa acumulării Izvorul Muntelui, care influenţează fenomenele hidrometeorologice din zonă. Raportul prezentat de directorul Drăgoi mai arată că podurile de gheaţă, zăpoarele, sloiurile de gheaţă şi curgerile de sloiuri sunt caracteristice iarna bazinului superior al râului Bistriţa şi al râului Moldova.

Cursurile de apă sunt monitorizate permanent

Şeful SGA a mai arătat că reţeaua hidrografică a judeţului este permanent controlată şi supravegheată, urmărindu-se schimbarea traseului (albiei) cursului de apă,  evoluţia fenomenelor de eroziune a malurilor, de degradare a unor construcţii hidrometrice din albii şi a lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deţinător, formarea de obstacole în calea curgerii libere a apelor, extragerile neautorizate de balast,  depunerile de deşeuri sau alte materiale, pe malul apei, execuţia unor lucrări noi în albia minoră sau majoră (în zona inundabilă) şi orice caz de poluare a apelor.

Verificarea sectorului de râu se face de două ori pe lună la intervale medii de 15 zile în condiţii normale, şi după fiecare viitură. De asemenea, în judeţul Suceava sunt instalate, din anul 2013, 40 de staţii de avertizare automate DESWAT, dintre care 25 staţii de avertizare hidrologică şi 15 staţii de avertizare pluviometrică. Cele 25 de staţii automate de avertizare hidrologică DESWAT sunt amplasate pe malul râurilor, pe locaţiile staţiilor hidrometrice, funcţionează în paralel cu acestea şi sunt echipate cu senzori ce măsoară nivelul apei,  temperatura apei,  temperatura aerului,  precipitaţiile.  Dintre acestea, patru staţii măsoară şi o serie de parametri de calitate ai apei - pH, oxigen dizolvat, conductivitate, amoniu. Staţiile automate de avertizare pluviometrică DESWATsunt  amplasate în locaţii care completează vechea reţea de 44 staţii hidrometrice astfel încât să existe o distribuţie uniforma a lor în tot judeţul. Aceste staţii măsoară numai precipitaţiile.

Staţiile automate sunt conectate la calculatoarele distribuite la staţiile şi serviciile hidrologice, înregistrează continuu parametrii urmăriţi şi transmit ritmic datele prin sistem GSM şi radio, la intervale orare prestabilite, ce pot fi accesate în timp real, în vederea procesării lor.