Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Scandalul izbucnit, săptămâna trecută, pe strada Mirăuţi din municipiul Suceava, între familia Cimpoeşu şi familiile de ţigani din zonă este departe de a se fi stins. Cine sunt ţiganii acuzaţi de familia Cimpoeşu că o terorizează ne spun ţiganii înşişi, primarul de Suceava, Ion Lungu, şi şefa Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Suceava, Narcisa Marchitan.
Primul ţigan care s-a mutat pe strada Mirăuţi, cu soţia şi copiii, este Toader Hagiu. În vârstă de 80 de ani, bătrânul ne povesteşte cum a venit în Suceava în urmă cu 40 de ani, din Feteşti - Adâncata. „Noi umblam cu cortul, eram ţigani nomazi. Acum 40 de ani ne-am stabilit aici şi n-am avut niciodată scandal cu nimeni. De când a venit însă acest om (n.r. - Constantin Cimpoeşu), numai duşmănie a fost. Copiii mei, nepoţii, strănepoţii trăiesc aici şi el vrea să ne alunge, ca să ia el pământul. De asta îi întărâtă pe băieţi mereu, să spună pe urmă că ţiganii sunt răi şi să-i alunge românii”, spune bătrânul.
La adresa unde este casa lui Toader Hagiu, str. Mirăuţi nr. 54, au domiciliul legal nu mai puţin de 55 de ţigani - fii, fiice, nurori şi gineri, concubini, nepoţi şi strănepoţi, toţi membri ai familiei Hagiu. Asta în acte. În realitate, în jurul casei lui Toader Hagiu au mai răsărit câteva bordeie ridicate fără autorizaţie, dintre care şapte pe domeniul privat al primăriei. Casa lui Toader are trei camere, iar celelalte construcţii sunt formate din câte o cameră şi un hol, în care trăiesc între două şi 14 persoane.
Toţi adulţii, fără excepţie, fără ocupaţie. Toţi dependenţi de o formă de sprijin de la bugetul local sau de stat. Dintre cele 11 familii cu 55 de membri de la adresa menţionată, opt primesc hrană la cantina de ajutor social, şapte au şi/sau alocaţie de sprijin al familiei, cu sume între 107 şi 328 de lei, şi două au şi/sau ajutor social în baza legii venitului minim garantat, una 213 lei, cealaltă de 255 de lei. De altfel, cele două familii, cu câte doi membri, sunt singurele care efectuează şi zilele de muncă în folosul comunităţii, obligatorii pentru primirea banilor. Cei care iau masa la cantina de ajutor social nu pot primi şi bani pentru venitul minim garantat, aşa că cei care au copii au optat pentru mâncare. De altfel, şi masa la cantină este condiţionată de mersul copiilor la şcoală. Directorul Direcţiei de Asistenţă Socială din Primăria Suceava, Narcisa Marchitan, ne-a declarat că majoritatea copiilor merg la şcoală, foarte mulţi la şcoala specială din Burdujeni. Tot Narcisa Marchitan afirmă că ţiganii de pe Mirăuţi „sunt cuminţi”, cei răi, băieţii bătrânului Hagiu, fiind demult trecuţi la cele veşnice. Toader Hagiu ne spune şi el că „de 13 ani n-a mai făcut nici unul dintre ai mei puşcărie”.
Toader Hagiu: „Pe ţigani nu-i întreabă nimeni ce s-a întâmplat”
Ultimul care a trecut prin închisoare e Stelian, care acum 14 ani a primit o condamnare de 6 luni pentru ultraj. Stelian ne povesteşte că din cei 49 de ani pe care îi are, 10 i-a petrecut prin puşcării. A început de tânăr, cu şcoala de corecţie pentru furt de biciclete. A mai fost condamnat pentru scandal, beţii, dar niciodată pentru tâlhărie sau crimă. Răi au fost trei dintre băieţii lui Toader, dar acum sunt morţi. „De trei ani, poliţia a fost aici numai ca să ne verifice la buletine şi la reclamaţiile omului ăsta, Cimpoeşu”, a spus Toader Hagiu.
În faţa ţiganilor adunaţi în stradă, bătrânul ne spune versiunea lor pentru scandalul cu familia Cimpoeşu, de săptămâna trecută. „Copiii se jucau cu mingea în curte. O dată mingea a ieşit şi un vecin - un român, Dorel Pandele, a început să se certe în glumă cu ei. Dorel e aici, poate să vă spună el. Omul ăsta, Cimpoeşu, a venit cu câinii şi a început să fugărească copiii, care au început să ţipe. Noi am ieşit toţi afară, normal, să vedem ce s-a întâmplat. Băieţii ăştia mari, părinţii copiilor, s-au înjurat cu el şi el i-a ameninţat. A zis că are el potera lui şi face el ordine. M-am dus la el, era cu spray lacrimogen în mână. A chemat patru miliţieni, care au venit şi i-au bătut pe doi băieţi şi i-a pus la pământ, iar omul ăsta le-a dat cu spray lacrimogen. O femeie gravidă a sărit să-şi apere bărbatul şi i-a dat şi ei cu spray. Asta a fost, dacă vreţi să ştiţi adevărul, dar pe ţigani nu-i întreabă nimeni”, afirmă bătrânul.
El recunoaşte că toţi ai săi sunt dependenţi de alocaţiile copiilor şi de banii primiţi de la stat, dar spune că, de când s-a închis groapa de gunoi a oraşului, a dispărut şi principalul lor mijloc de trai. „Vrem să muncim, dar nu ne primeşte nimeni. Ăştia care mai au două, trei clase mai lucrau la Rosal, acum nici asta nu mai este. Carte nu avem, încotro s-o luăm?”, se întreabă bătrânul.
Consilierul primarului de Suceava pe problemele romilor, Florin Bucur, susţine şi el versiunea ţiganilor. Ne spune că dintre toate familiile de români din cartier, două - familiile Cimpoeşu şi Irimiciuc - „au reclamat la primar că ţiganii fac scandal noaptea, că se îmbată şi dau muzica tare şi au solicitat mutarea lor de pe Mirăuţi”. „Domnul Cimpoeşu s-a oferit să cumpere el pământ ca să-i mute pe ţigani de acolo, spunând că, dacă nu, va face ca la Hădăreni, unde românii au dat foc la casele ţiganilor. A fost martor şi fostul adjunct al Poliţiei Comunitare când a spus asta. Cred că domnul Cimpoeşu vrea să vândă casa, dar nu poate obţine un preţ bun pentru că sunt ţigani în zonă şi vrea să scape de ei. De asta îi întărâtă toată ziua <bă, ţigane>, <bă, spurcaţilor>, ca să aibă motiv după aceea să se plângă de cât de răi sunt ţiganii. Conflictul e vechi, e din 2007”, afirmă Florin Bucur, ţigan cu studii universitare, care a muncit toată viaţa. Cu amărăciune, el mai spune că „ţiganii au învăţat să fure de la conducătorii românilor” şi că „banii pentru integrarea ţiganilor tot la români au ajuns”.
Lungu: „Nu sunt de acord cu soluţii radicale”
Florin Bucur face apel la ţiganii de pe Mirăuţi să fie calmi, să-şi facă în curţi curăţenie şi să nu-şi mai atârne rufele pe garduri şi sfori la vedere, ca să nu-i mai irite pe români cu mizeria din ţigănie. „Vom face. Nu-ţi trebuie bani sau cine ştie ce forţă ca să faci curat”, promit Stelian şi Zobar Hagiu, înainte de a ne despărţi.
Conflictul de pe Mirăuţi trebuie clar soluţionat paşnic pentru că, cel puţin deocamdată, nu se pune problema ca primăria să intre cu buldozerele în locuinţele ridicate ilegal.
Primarul Ion Lungu spune că problema celor 11 familii de ţigani este „una delicată” pentru că sunt oameni cu probleme sociale, dar cetăţeni ai municipiului Suceava. „Nu putem face discriminare. Ei nu au unde locui în altă parte. Nu au ocupaţie, nu au venituri, nu pot plăti o întreţinere. Acolo se poate demola ce s-a construit ilegal doar când le găsim locuinţă în altă parte, dar cu ce să plătească? Azi demolăm şi mâine sunt toţi în faţa primărie şi cer locuinţă. Lucrurile trebuie rezolvate pas cu pas, nu sunt de acord cu soluţii radicale”, a declarat primarul.
Primul pas a fost de a le da ajutoare sociale, „ca să nu fure”. Apoi, una dintre bisericile creştine derulează în cartier un proiect social, prin înfiinţarea unei locaţii unde copiii ţiganilor vin după-amiaza să înveţe.
Un alt pas a fost alocarea, în această lună, a unei locuinţe pe strada Cetăţii pentru Zobar Hagiu, care ar trebui să se mute acolo cu Minodora şi cei cinci copii ai lor, contra unei chirii de 37 de lei lunar. Acum Zobar şi familia lui locuiesc pe Mirăuţi, cu alţi şapte membri ai marii familii Hagiu, într-o casă cu trei camere. Casa de pe strada Cetăţii trebuie reparată, ni s-a spus de la primărie, dar Zobar s-a angajat că va face reparaţiile. „Cu ce s-o repar? Cade tavanul peste noi, nu pot să mă mut acolo”, ne-a informat Zobar. Aşa că vor rămâne mai departe 15 persoane în trei camere.
Care vor fi următorii paşi pe care îi va face municipalitatea pentru rezolvarea problemelor ţiganilor de pe strada Mirăuţi este greu de estimat, dar este evident că tergiversarea poate avea consecinţe dintre cele mai grave.
(27 ian 2015, 11:45:58