Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Omul de afaceri sucevean Philip Rozopol a adunat 34 de ani de când lucrează neîntrerupt la serele din lunca Sucevei, care au aparţinut fostei Întreprinderi de Legume şi Fructe (ILF) Suceava. Şef de fermă înainte de 1989 şi patron în capitalism, omul de afaceri spune că a rămas fidel acestei activităţi, chiar dacă mulţi ani afacerea a fost departe de a fi profitabilă. Acum, omul de afaceri şi-a concentrat activitatea pe o pepinieră de plante ornamentale.
Tinerele domnişoare din anii ’80 se pregătesc acum de pensie
Philip Rozopol a accentuat lipsa de personal calificat nou, care să muncească la sere şi, în general, în agricultură.
„La ora actuală lucrez cu patru colege care s-au angajat la sere dinainte de Revoluţie, plus sezonieri. Tinerele domnişoare care au venit la treabă în anii ’80 sunt acum angajatele de bază şi aşteptăm să ieşim împreună la pensie”, spune omul de afaceri. El a mai spus că una din colegele cu care a lucrat încă din 1980 la sere s-a pensionat anul trecut, în 2014. Longevitatea pe post a acestor oameni se datorează în mare măsură şi dragostei faţă de munca la sere, sub forme care s-au tot schimbat de-a lungul anilor.
Amintirile şefului de fermă din 1980
Rozopol s-a angajat la ILF în anul 1980, ca şef de fermă. Din cele 12 hectare de sere, el a condus activitatea de pe 6 hectare.
„La sere se făcea producţie pentru aprovizionarea populaţiei din judeţ cu legume pentru perioada în care acestea nu existau pe suprafeţele libere. În timp, din cauza crizei energetice, producţia a fost împinsă spre primăvară, vară şi o toamnă lungă”, a rememorat Rozopol. Activitatea de pe cele 6 hectare se împărţea în anii 1980 în cinci hectare de legume şi un hectar de flori.
„Producţia era aproape strict pentru judeţul Suceava. Se vindeau 2 milioane de garoafe şi până la 500.000 de freze pe an. Acum nu cred că aş vinde nici 10.000 de garoafe pe an”, face o paralelă omul de afaceri.
Legumele de seră erau în principal castraveţii, tomatele şi salatele.
Ce făceau bine comuniştii, în viziunea lui Rozopol
„Ceea ce făcea comunismul bine, deşi uneori ieşea prost, era că planifica şi nu permitea ca producătorii să-şi bată joc de producţie, adică să cultive fiecare ce vrea. Acum, de exemplu, cartofii se cultivă de la Suceava la Constanţa, însă comuniştii demonstraseră ştiinţific că există zone în care trebuie cultivat cartof, alte zone erau pentru legume, şi aşa mai departe. În judeţul Suceava predominau culturile de cartofi şi livezile de mere, în rest se cultiva doar pentru consum local, cum era şi cazul serelor”, a explicat omul de afaceri cum se lucra la vremea respectivă.
De la şef la sere, la patron de sere
După 1989 lucrurile s-au schimbat în ritm galopant şi doar în sensul rău.
„A fost o scurtă perioadă în care comerţul cu legume a mai mers. Treptat, dezvoltarea micilor gospodării, în sudul ţării, a generat apariţia unui pol de producţie şi treptat aceşti cultivatori au ajuns până la Suceava. Iar dacă tot ajungeau până la Suceava, vindeau marfa cu cât puteau”, povesteşte Rozopol.
Chiar dacă din 1990 producţia de legume la nivelul judeţului a fost în continuă descreştere, omul de afaceri nu a putut renunţa la sere. În momentul de faţă, prin firma pe care o deţine, are 6 hectare de sere.
„Pe patru hectare se produc legume, în asociere, de SRL-uri şi persoane fizice care muncesc cu membrii familiei. Marea problemă este cu intermediarii, aceştia ne omoară”, a spus Philip Rozopol.
Plantele ornamentale, pariul pe care merge omul de afaceri
Acesta s-a axat în ultimii ani în special pe 2 hectare de teren din sere pe care cultivă plante ornamentale.
„Pe fondul lipsei de forţă de muncă am introdus sisteme de udare prin picurare, sisteme mecanizate de prelucrare a solului printre rânduri, totul pentru ca o mână de oameni, aceiaşi ca acum mulţi ani, să poată să-şi continue activitatea”.
Pozitiv este faptul că, în ciuda tuturor greutăţilor, toată suprafaţa de sere e lucrată, într-o formă sau alta. Inclusiv serele care nu mai sunt acoperite sunt folosite pentru livezi de pomi.
