Proiectul „Suceava – utilităţi şi mediu la standarde europene” blochează finalizarea în cursul acestui an a primului tronson, de 2,6 kilometri lungime, alpârtiei de schi din Câmpulung Moldovenesc, de pe masivul Rarău. Afirmaţia îi aparţine primarului din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, care ne-a declarat că începând de anul acesta, primăria pe care o conduce trebuie să plătească anual, timp de 20 de ani, 1,18 milioane de euro pentru un proiect de care nu a beneficiat.
Reamintim că, în anul 2004, Consiliul Judeţean Suceava, împreună cu 61 de primării, a contractat de la Deutsche Bank un credit de 86,3 milioane de euro pentru implementarea proiectului „Suceava – utilităţi şi mediu la standarde europene”. Creditul a fost contractat pe o perioadă de 25 de ani, cu o perioadă de graţie de cinci ani şi o dobândă de 3,97%, la care se adaugă rata EURIBOR. Proiectul a presupus, printre altele, reabilitarea sistemelor de termoficare din şase oraşe ale judeţului, inclusiv Câmpulung Moldovenesc, şi extinderea reţelei de distribuţie a gazului metan în 61 de localităţi.
Mihăiţă Negură a afirmat că la finalul anului trecut Primăria Câmpulung Moldovenesc a primit de la Finanţe o somaţie urmată de un titlu executoriu în valoare de aproape 2,15 milioane de lei, reprezentând rata la creditul pentru „Utilităţi şi mediu” pe al doilea semestru din anul 2014, la aceasta sumă adăugându-se 600.000 de lei dobânzi şi penalităţi de întârziere. Negură a arătat că plata acestei sume reprezintă o adevărată lovitură pentru bugetul local al municipiului, la care se mai adaugă şi faptul că din 2015 primăria trebuie să plătească 1,18 milioane de euro anual pentru ratele la creditul pentru „Utilităţi şi mediu”. „Suma de 1,18 milioane de euro reprezintă aproximativ jumătate din bugetul local pentru un an. Asta înseamnă că de acum înainte municipiul Câmpulung Moldovenesc este condamnat să nu mai beneficieze de nici o investiţie importantă pentru modernizarea străzilor, a trotuarelor, canalizări sau reabilitări de străzi”, a declarat Mihăiţă Negură.
El a subliniat faptul că plata acestor sume reprezintă o adevărată piatră de moară pentru Primăria Câmpulung Moldovenesc, cu atât mai mult cu cât municipalitatea tocmai a finalizat de plătit 6,5 milioane de lei din fonduri proprii, reprezentând sumele care i-au fost impuse drept datorii pentru lucrările la pârtia de schi de pe masivul Rarău. Negură a arătat că în situaţia în care primăria pe care o conduce nu ar mai fi trebuit să plătească banii pentru proiectul „Suceava – utilităţi şi mediu”, primul tronson al pârtiei de schi de pe Rarău ar fi putut fi finalizat pentru a deveni funcţional anul acesta. „M-am bucurat că am scăpat de datoriile de la pârtie şi că anul acesta prin buget ni s-a alocat o sumă de 8 milioane de lei, însă dintr-o dată ne-am trezit cu un bolovan şi mai mare, având în vedere că avem de plătit aceste sume uriaşe pentru un proiect de care nici nu am beneficiat. Dacă nu aveam de plătit aceste sume, anul acesta puteam să finalizăm primul tronson al pârtiei de schi, cea mai importantă investiţie pentru Câmpulung Moldovenesc, dar şi pentru localităţile din jur”, a spus Mihăiţă Negură.
Primarul din Câmpulung cere o comisie de la Ministerul de Finanţe care să verifice investiţiile făcute prin „Utilităţi şi mediu” în acest municipiu
Primarul din Câmpulung Moldovenesc a declarat că va solicita Ministerului Finanţelor Publice şi Consiliului Judeţean Suceava formarea unei comisii speciale care să verifice investiţiile făcute în acest municipiu prin proiectul „Suceava - utilităţi şi mediu”, în condiţiile în care centrala de cogenerare construită nu este finalizată şi niciodată nu a fost funcţională. Mai mult, Mihăiţă Negură a arătat că şi în momentul de faţă patru turbogeneratoare pentru producerea energiei electrice sunt în cutii, nefiind dezambalate niciodată. Primarul a subliniat faptul că deşi centrala ar putea asigura doar agent termic, costurile de producţie ar fi foarte mari, şi mai mult, numărul potenţialilor beneficiari ar fi extrem de mic. Astfel, el a explicat că în Câmpulung Moldovenesc sunt 106 blocuri, cu 225 de scări, în care toate instalaţiile pentru transportul agentului termic, precum şi cele din apartamente, sunt distruse încă din anul 1996. Negură a arătat că în momentul de faţă, din cele 3.200 de apartament, peste 1.000 au centrale proprii pe gaz metan. „Trebuie luat în calcul faptul că la blocuri locuiesc mai mult pensionari sau persoane care lucrează în străinătate, iar cei mai mulţi nu ar avea bani să-şi refacă reţelele termice. Şi ca primar mă întreb: cei care în anul 2004 au luat decizia de a face acest proiect în Câmpulung Moldovenesc nu s-au gândit cui vor furniza agentul termic dacă nu există aceste instalaţii? Nu cred că s-au gândit, şi ajungem acum, în 2015, să avem datorii imense din cauza acestui proiect”, a declarat Negură.
El a adăugat că în condiţiile în care investiţiile făcute şi neterminate au fost transferate primăriei, cum este centrala termică de cogenerare, a solicitat un punct de vedere Consiliului Judeţean cu privire la posibilitatea vânzării tuturor utilajelor, echipamentelor şi componentelor centralei, precum şi cele de la punctele termice, iar din sumele încasate să se ramburseze o parte din creditul extern contractat pentru proiectul „Suceava – utilităţi şi mediu”.
(19 ian 2015, 14:40:03