Preţul unic la apă în Suceava, stabilit pe principiul solidarităţii

Serviciul de furnizare a apei există în Suceava de mai bine de 100 de ani. În 1912, locuitorii câtorva zeci de case din zona centrală a municipiului Suceava au fost primii beneficiari ai reţelei de alimentare cu apă şi aveau apă la robinete câteva ore dimineaţa şi câteva ore seara. Pe străzile Dragoş Vodă, Armenească, Petru Rareş au fost primele cişmele stradale din oraş. De atunci, reţelele de apă s-au dezvoltat continuu, dar cele mai bune au rămas tot cele vechi, din zona centrală, de pe Aleea Nucului, strada Alexandru cel Bun sau Ştefan cel Mare, cu ţevi de fontă, înlocuite doar pentru a se putea face racordurile cu reţelele construite ulterior, din materiale inferioare calitativ.  Ultimul operator de apă în oraş este SC ACET SA, care în 2005 şi-a extins activitatea în Fălticeni, Vatra Dornei, Siret, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Solca, iar de la 1 ianuarie 2011 şi în Rădăuţi. Ulterior, în asociere au mai intrat şi Ipoteşti şi Baia. Înfiinţarea unui operator unic în judeţ a fost una dintre condiţiile accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă şi tot una dintre condiţiile impuse prin contractul de finanţare a fost aceea de aplicare a principiului solidarităţii şi asigurarea accesului la apă, prin unificarea tarifelor. Asta înseamnă că, deşi la la Siret, de exemplu, preţul real al metrului cub de apă ar fi între 8 lei şi 10 lei/mc, pensionarul sau şomerul de acolo ar plăti un preţ mediu, de 3,49 lei/mc, la fel ca şi cel din Suceava, unde preţul real este puţin sub această sumă. Deci copiii şi nepoţii din oraşele mari plătesc mai mult pentru ca şi părinţii şi  bunicii lor de la ţară să îşi poată permite să aibă apă la robinet.

Acest aspect a stârnit multe controverse în 2010, când a fost adoptat preţul unic la apă în judeţ.

Conductele de apă din Siret şi Vatra Dornei au peste 100 de ani

Directorul SC ACET SA, Ştefan Groza, a declarat că, atunci, oraşele Solca şi Siret aveau preţuri aproape duble la apă şi adoptarea preţului unic în mod clar le-a avantajat, în timp ce în municipii preţurile erau aproape egale sau mai mici. „În comune sau în aglomerările urbane mici, fără un preţ unic, alimentarea cu apă nu s-ar putea susţine. Cheltuielile fixe de producere, transport şi distribuţie sunt foarte mari în raport cu volumul de apă vândută şi acestea sunt la fel, indiferent dacă ai un abonat sau 1.000”, a explicat directorul Groza. Este vorba despre cheltuielile cu personalul din staţii, cu energia electrică din staţiile de pompare, cu materialele de tratare a apei, cu materialele de întreţinere, care trebuie efectuate pentru existenţa activităţii, nu în funcţie de amploarea ei.

Implementarea celor trei programe de extindere a reţelelor de apă cu finanţare europeană - SAMTID, ISPA şi POS Mediu vor avea ca rezultat, apreciază directorul Groza, creşterea semnificativă a numărului de beneficiari, concomitent cu reducerea pierderilor şi a volumului de apă nefacturată, de la aproximativ 50% în prezent, la 40% în 2016. Din păcate, cu fonduri europene nu se pot executa şi lucrări de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare, în condiţiile în care două treimi dintre acestea sunt vechi de 30-35 de ani şi au durata de viaţă expirată. La Vatra Dornei şi Siret situaţia este şi mai proastă, aici conductele de apă au peste 100 de ani. Prin urmare, este treaba primăriilor să aloce fonduri pentru finanţarea strategiilor de reabilitare a sistemelor de apă întocmite de ACET. Ştefan Groza a declarat că specialiştii instituţiei pe care o conduce lucrează la elaborarea masterplanului pentru sistemul de apă, pe care îl vor supune aprobării membrilor săi (unităţi administrativ teritoriale şi Consiliul Judeţean Suceava) şi Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), în luna februarie.

Mai menţionăm că operatorul regional ACET SA deserveşte în prezent un număr de 22.089 clienţi cu următoarea structură în teritoriu: Suceava – 7.436, Câmpulung Moldovenesc – 2.295, Fălticeni – 3.273, Gura Humorului – 2.343, Siret – 707, Solca – 475, Vatra Dornei – 2.112, Rădăuți – 3.448.

Numărul total de branșamente apă este de 25.535, acestea fiind contorizate în proporție de 89,54%.