La cel de-al patrulea termen al apelului care se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul „Şpagă în Vama Siret” au fost formulate mai multe cereri, asupra cărora judecătorii urmează să se pronunţe în următoarele zile. Una dintre acestea priveşte audierea şefului Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), chestorul Ioan Buda, iar celelalte se referă la realizarea unor expertize care privesc o serie de înregistrări, unii dintre avocaţii prezenţi la proces ridicând problema că nu ar fi autentice.
De asemenea, au mai fost solicitate remiterea unor adrese de către reprezentanţii poliţiei de frontieră prin care să se menţioneze fişa postului şi atribuţiile de serviciu ale fiecăruia dintre inculpaţii angajaţi la această instituţie.
Tot la termenul de ieri şapte poliţişti de frontieră au ţinut să dea declaraţii în faţa instanţei. Dacă cinci dintre ei au negat acuzaţiile care li se aduc, doi poliţişti de frontieră au mers pe procedura recunoaşterii faptelor.
Instanţa a decis să acorde un nou termen în acest proces, la mijlocul lunii februarie.
La Suceava toţi inculpaţii au primit condamnări cu suspendare
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie analizează apelul din acest dosar în urma soluţiei pronunţate anul trecut de Curtea de Apel Suceava.
Verdictul din acest dosar a fost condamnarea, cu suspendare sau suspendare sub supraveghere, a tuturor celor 62 de poliţişti de frontieră şi a celor patru lucrători vamali. Pedepsele variază între cinci luni şi trei ani, fără privare de libertate.
Cele 66 de persoane sunt acuzate de procurorii structurii centrale a DNA că în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011 au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, suma totală de 3.643.513 lei (circa 900.000 de euro) şi alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera, în scopul de a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu privind controlul la frontieră şi a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general ţigări din Ucraina) peste limita legală admisă.
Din motivarea judecătorului care a analizat acest dosar la Suceava rezultă că vameşii şi poliţiştii de frontieră de la Siret nu au acţionat ca un grup infracţional organizat, motiv pentru care s-a dispus achitarea pentru această acuzaţie.
„Prin modul de organizare, operare, aşa cum corect a fost reţinut de acuzare, se poate vorbi de o grupare pe orizontală, în care fiecare dintre membrii grupării ce au constituit-o sau au sprijinit-o îndeplineşte o acţiune determinantă. Specific acestei asocieri a fost, în plan subiectiv, reprezentarea pe care inculpaţii au avut-o cu privire la sprijinirea reciprocă, într-o coeziune în comiterea actelor ilicite, în îndeplinirea scopului de a obţine avantaje financiare materiale. Nu trebuie omis însă aspectul că asocierea inculpaţilor a avut loc în virtutea sarcinilor de serviciu şi, aşa cum rezultă din probe, nu se aflau în ture de fiecare dată în aceeaşi configuraţie”, se mai arată în motivare.