Credincioşii de stil vechi sărbătoresc astăzi Crăciunul

Credincioşii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Crăciunul, marele praznic al Naşterii Domnului, astăzi, 7 ianuarie, după Calendarul Iulian. În judeţul Suceava sunt 11 mănăstiri, 7 schituri şi 22 de biserici de mir ortodoxe de stil vechi, aşa cum reiese dintr-un Ghid al mănăstirilor, schiturilor şi bisericilor de mir ortodoxe de stil vechi din judeţul Suceava, ieşit recent de sub tipar, la Editura Muşatinii, realizat de preotul Neculai-Adrian Bostea, parohul bisericii de stil vechi din satul Poiana Mărului, comuna Mălini.

La Mănăstirea Slătioara, unde este şi sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, sunt aşteptaţi de Crăciun sute de credincioşi din toată ţara, pentru a lua parte laSfânta Liturghie, care va fi săvârşită de mai mulţi episcopi, preoţi şi diaconi. Ieri, în Ajunul Crăciunului, s-a săvârşit Vecernia, urmată de slujba de Priveghere a Naşterii Domnului. Atât la slujba de seară, cât şi după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun, credincioşii de stil vechi cântă colinde vechi, păstrate de sute de ani. Credincioşii de stil vechi păstrează obiceiul „mersului cu icoana”. Preoţii intră în fiecare casă şi vestesc Naşterea Domnului.

În localităţi precum Slătioara, Păiseni, Roşiori, Vatra Dornei, Izvoarele Sucevei, Mănăstirea Humorului, Râşca, Slatina, Baia, Bogdăneşti, Drăguşeni, Fălticeni, Mălini, Rădăşeni, Slatina, Şaru Dornei, Vadu Moldovei etc., unde sunt şi locuitori ortodocşi de stil vechi, aceştia s-au pregătit să primească preotul în Ajunul Crăciunului.

12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli

Sute de credincioşi şi-au primenit casele şi au pregătit mese cu bucate de post, după cum este tradiţia. De pe mesele gospodarilor nu au lipsit tradiţionalele turte cu nucă, care poartă denumirea de „scutecele Domnului”. Ca şi la credincioşii ortodocşi de stil nou, ziua de ajun este foarte importantă. Gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli, printre care amintim grâu fiert amestecat cu nucă şi zahăr, bob fiert, mazăre, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, cozonac cu mac sau cu nucă de post şi turtă cu nucă.

Toate aceste bucate se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toţi membrii familiei se adună într-o cameră, unde este aşezată o icoană cu Naşterea Domnului şi o candelă. În faţa acestei icoane toate persoanele din casă se închină. Preotul Neculai-Adrian Bostea, parohul bisericii de stil vechi din satul Poiana Mărului, comuna Mălini, ne-a spus că, în Ajunul Crăciunului, la biserica la care slujeşte se adună peste o sută de copii şi tineri, frumos îmbrăcaţi în costume populare, care, după slujba de priveghere, cântă colinde tradiţionale româneşti. Tot colinde româneşti se cântă şi în ziua Naşterii Domnului.

Tradiţii de Crăciun pentru ruşii lipoveni

Pentru cei peste 2.500 de ruşi lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, Crăciunul se serbează tot azi, pe 7 ianuarie.

Cele mai însemnate comunităţi de ruşi lipoveni din judeţul Suceava se află la Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, dar şi în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului. În seara de ajun, îmbrăcaţi în port tradiţional, fetele cu „shupca”, fusta lipovenească, şi „shalika” - baticul colorat, fără a uita de brâul cu ciucuri „pois” şi de mătănii „lestovka”, iar bărbaţii în cămaşă lipovenească - „rubashka”, legată şi ea cu „pois”, peste care pun şi „bikeshka”, haina neagră lungă, care să-i apere de frigul iernii, merg la slujba de noapte „vsenosnoe bdenie”, care precede liturghia.

În ziua de Crăciun, lipovenii merg la biserică la Sfânta Liturghie, iar după ce aceasta se termină, toată familia se aşază la masă, după ce şi-a cerut binecuvântare şi dezlegare pentru „mâncarea de dulce”.

Lipovenii nu sunt singurii care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, alături de ei fiind şi ucraineni, greci, sârbi şi toţi românii care ţin sărbătorile după calendarul iulian.

„Haladet”, „vareniki”, „lapsa”

Bucatele pregătite de gospodine şi specifice ruşilor lipoveni pentru această sărbătoare sunt „haladet” – piftia specială, care se serveşte cu hrean, tăiţeii fierţi în supă de pasăre „lapsa”, sărmăluţele în foi de viţă-de-vie sau varză. Peştele nu lipseşte de pe masa de Crăciun, regăsindu-se preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert, se serveşte cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză „vareniki”, alte specialităţi ruseşti „pirajki” sau simple prăjiturele. Imediat după servirea mesei încep să apară şi colindătorii, grupuri de fete şi băieţi, care colindă în casă, în faţa icoanei cu candela aprinsă, singurul colind fiind cântarea bisericească „Hristos Rajdaetsea”. Colindul se începe de la casa preotului satului şi se continuă cu celelalte gospodării. Cei care nu au terminat de colindat în prima zi pot continua şi în a doua zi de Crăciun. Revelionul pe stil vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie.